Importanţa strategică a TTIP-ului în contextul actual global

Urmare a crizei economice din anul 2008, economia mondială a devenit instabilă şi mai puţin predictibilă. Potrivit Comisiei Europene, situaţia s-a acutizat şi din cauza unor fenomene precum terorismul, criza refugiaţilor sau atitudinea revanşistă a Federaţiei Ruse, motiv pentru care şi stabilitatea internaţională a devenit relativă (Comisia Europeană, 2016, p. 2). Aceste provocări economice, geopolitice şi de securitate au contribuit la consolidarea stării de incertitudine la nivel mondial. În acest context, consolidarea relaţiilor de cooperare cu actori internaţionali cheie pentru Uniunea Europeană reprezintă o soluţie şi o oportunitate pentru asigurarea unui mediu economic şi geopolitic sigur şi predictibil. Obiectivul propus de Comisarul pentru Comerţ, Cecilia Malmström, este de a transforma Uniunea Europeană în cea mai bună platformă din lume care să fie conectată de lanţurile de valoare globală (Comisia Europeană, 2016, p. 4); motiv pentru care la momentul actual Uniunea Europeană lucrează la peste 20 de acorduri cu peste 60 de state. Important de menţionat este că integrarea economică a Europei este cel mai ambiţios proces de pace de până acum (Comisia Europeană, 2016, p. 6).

Printre cei mai însemnaţi parteneri economici şi comerciali ai blocului comunitar se regăsesc Statele Unite ale Americii, care se clasează pe locul întâi la nivelul partenerilor de export ai UE şi pe locul doi, după China în domeniul importurilor. În anul 2013, Uniunea Europeană şi Statele Unite au lansat negocierile pentru Parteneriatul Transalantic pentru Comerţ şi Investiţii, având ca scop înlăturarea obstacolelor comerciale dintre cele două pieţe prin reducerea barierelor tarifare şi non-tarifare. Acest acord  urmăreşte să consolideze şi să armonizeze relaţiile dintre cei doi actori, nu doar la nivel economic, ci şi strategic. Mai mult, TTIP are potenţialul de a deveni un catalizator pentru liberalizarea comerţului la nivel mondial (Hamilton, Blockmans, April 2015, p.1). Implementarea acestui parteneriat va contribui la creşterea economică a UE cu 0.5% pentru PIB-ul european, echivalând 120 miliarde  de euro, iar în cazul Statelor Unite cu 0.4%, respectiv 95 miliarde de euro. În plus, se preconizează crearea a peste 13 milioane locuri de muncă, atât în Statele Unite cât şi în Uniunea Europeană (Office of the United States Trade Representative). Se preconizează că, urmare a reducerii barierelor comerciale tarifare şi non-tarifare, exporturile UE către SUA vor creşte cu circa 28%, iar importurile bilaterale din SUA cu 37% (Cernat, Lakatos, Mai 2015, p.2).

O parte din societatea civilă susţine că Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii nu se negociază în mod deschis şi transparent. Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) valorizează în mod deosebit mecanismele speciale care asigură controlul democratic al politicilor comerciale. În cazul Europei, Parlamentul European este instituţia care monitorizează îndeaproape negocierile care au loc, având drept de veto absolut cu privire la orice acord comercial încheiat de UE (Comisia Europeană, 2016, p. 7). Mai mult, pentru transparentizarea procesului de negociere, Comisia Europeană a propus publicarea textelor de negociere, asigurarea accesului la textele TTIP tuturor parlamentarilor, precum şi susţinerea unor consultări publice periodice pe tema impactului pe care îl va avea viitorul acord.

Pentru sporirea gradului de informare cu privire la impactul TTIP-ului asupra economiei și a mediului de afaceri din România, CCIR recomandă organizarea unor dezbateri publice şi evenimente de informare cu participarea instituțiilor publice, a mediului de afaceri, precum și exponenți ai mediului academic și ai societăţii civile, dorind să se asigure că prin acest dialog toţi actorii relevanţi vor fi reprezentaţi.

În cadrul Uniunii există voci contradictorii şi critice în legătură cu TTIP, cu precădere cu privire la ISDS, standardele de mediu sau siguranţa alimentară. Este necesar ca acestea să fie luate în considerare în cadrul proceselor de negociere, având rolul constructiv de a contribui la conturarea unui acord benefic pentru ambele părţi. Pe scurt, Europa urmăreşte să creeze o arhitectură comună a standardelor şi normelor în domeniul investiţiilor, a politicilor industriale, a întreprinderilor de stat şi a drepturilor de proprietate intelectuală (Hamilton, Blockmans, April 2015, p.3), care să conecteze Statele Unite de Uniunea Europeană.

Rezultatele referendumului din Marea Britanie pentru ieșirea din Uniunea Europeană au o semnificație importantă asupra Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții. Marea Britanie reprezintă 16% din piața europeană, iar Statele Unite sunt un partener comercial important pentru Regatul Unit, fiind principalul partener la export cu 12.7% și al patrulea partener la import cu 6.8%.

Având în vedere votul favorabil ieşirii din UE a Marii Britanii, negocierea ar putea fi prelungită, iar Statele Unite ar putea fi tentate să își regândească strategia față de Uniunea Europeană pe de o parte și faţă de Marea Britanie pe de altă parte, în contextul negocierii TTIP-ului.

În cazul în care va fi invocat Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, iar Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană, firmele cu capital european din Regatul Unit ar putea fi determinate să se orienteze către Statele Unite, întrucât TTIP-ul odată implementat va elimina tarifele existente și va reduce barierele non-tarifare cu privire la bunuri şi servicii.

 

Impactul asupra economiei şi a mediului de afaceri românesc

Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii reprezintă o oportunitate deosebită pentru mediul de afaceri din România, având în vedere dependenţa mare de piaţa unică pentru exporturi comparativ cu SUA, China sau Japonia. Astfel, TTIP ar putea contribui la dinamismul economic al României, ducând la o mai bună înţelegere a avantajelor competitive ale ţării noastre, reformându-se acele sectoare care necesită îmbunătăţiri şi sprijinindu-se, în acelaşi timp, dezvoltarea socio-economică pe termen mediu şi lung (Colibăşanu, Grigorescu, Vaş, noiembrie 2015, p. 24). Acest acord ar reprezenta un instrument de diversificare a pieţelor de desfacere pentru exportatorii români, în special pentru IMM-uri.

La sfârşitul anului 2015, SUA ocupa poziţia a 12-a în topul statelor cu investiţii străine în România (2,41% din totalul investiţiilor străine) (Ambasada României în Statele Unite ale Americii). Produsele industriale reprezintă aproximativ 75% din totalul importurilor româneşti din SUA (Ambasada României în Statele Unite ale Americii), iar exporturile româneşti către SUA sunt concentrate în câteva sectoare cheie, cum ar fi utilaje, piese şi echipamente de transport, produse chimice, produse metalice şi industriale, precum şi servicii de afaceri, servicii ICT şi servicii din domeniul financiar-bancar. Din cauza barierelor comerciale, sectorul agricol este absent în structura exporturilor româneşti către SUA. Totuşi, scopul acestui acord comercial este de a elimina sută la sută tarifele existente între statele membre ale UE şi SUA, precum şi de a reduce cu 25% barierele non-tarifare existente cu privire la bunuri şi servicii (Cernat, Lakatos, mai 2015, p.11). În timp ce barierele tarifare reprezintă impedimente reduse în relaţiile comerciale trans-atlantice, barierele non-tarifare induc costuri mult mai mari, care pot reduce potenţialul comerţului bilateral între România şi SUA. Astfel, barierele non-tarifare pot aduce costuri comerciale suplimentare între 2% şi peste 70% (Cernat, Lakatos, mai 2015, p.10). În cazul României, barierele tarifare în industria încălţămintei ajung la 37.5% din preţurile FOB, iar în cazul produselor ceramice, tarifele variază între 8.5% şi 28% (Moisă, mai – octombrie 2015, p. 1). Tariful ponderat aplicat de România importurilor agricole din SUA este de peste 10%, de trei ori mai mare decât media europeană de 3.2.% (Cernat, Lakatos, mai 2015, p.10). Astfel, peste 90% din beneficiile economice estimate pentru România vor decurge din reducerea barierelor non-tarifare, iar eliminarea tarifelor va încuraja mediul de afaceri românesc să acceseze mai uşor şi fără costuri suplimentare piaţa americană. Anumite domenii vor cunoaşte dezvoltări mai mari, cum ar fi industria de autovehicule cu o creştere estimată de 149% (luând în calcul importanţa schimburilor comerciale în ambele direcţii şi convergenţa celor două industrii).

Implementat pe deplin, TTIP ar putea creşte PIB-ul României cu aproximativ 0,25% anual, reprezentând 400 – 500 milioane de dolari anual. În acelaşi timp, balanţa comercială a României cu SUA este de aşteptat să se îmbunătăţească, dat fiind că exporturile bilaterale ar putea creşte cu aproape 35%, iar importurile cu 25%. În acelaşi timp, creşterea exporturilor româneşti se va situa între 800 milioane şi un miliard de dolari (Cernat, Lakatos, mai 2015, p.13).

În ciuda acestor beneficii, numărul scăzut de firme exportatoare pe piaţa americană şi diversitatea redusă de bunuri duc la o vulnerabilitate crescută, atât în faţa eşecurilor companiilor (Cernat, aprilie 2016, p.3), cât şi în faţa competiţiei externe.

 

Recomandări şi Concluzii

Conform Eurostat, în România există aproximativ 6500 de companii care exportă în afara Uniunii Europene, dintre care mai puţin de 1000 exportă către Statele Unite ale Americii, un număr de companii extrem de redus faţă de potenţialul relaţiei comerciale şi un indicator clar al necesarului de accelerare a schimburilor de bunuri şi servicii.

Pentru valorificarea potențialelor beneficii aduse de acest acord comercial este necesară o strânsă colaborare între mediul de afaceri şi autorităţile responsabile de strategiile de export ale României, pentru a aprofunda noile reglementări prevăzute în acord.

Camera de Comerţ şi Industrie a României susţine dialogul deschis între aceste instituții şi consideră că beneficiile pe termen lung ale acordului de liber schimb cu Statele Unite pot fi obţinute prin implicarea și consultarea mediului de afaceri, precum și prin consolidarea cooperării cu instituțiile de expertiză economică, care au capacitatea de a pregăti mediul de afaceri pentru noul Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții. În acest sens, CCIR recomandă autorităților responsabile să sporească nivelul de informare cu privire la implicațiile TTIP-ului asupra economiei europene și, cu precădere, asupra celei românești. De asemenea, va fi necesară oferirea de  sprijin companiilor interesate să exporte pe piața americană, în procesul de armonizare a standardelor în conformitate cu prevederile TTIP-ului. Din aceste considerente, susținem pe deplin angrenarea tuturor actorilor relevanți în acest proces premergător pentru valorificarea potențialului acestui acord pentru mediul de afaceri din România și economia românească.

Dincolo de componenta economică, susținem că România ar trebui să ia în considerare şi implicaţiile de securitate care vor rezulta de pe urma acestui acord. În general, acordurile comerciale au fost utilizate pentru consolidarea relaţiilor de prietenie dintre două state, iar rezistenţa alianţelor este, în mod direct, relevantă şi pentru domeniul securităţii. Astfel, progresul economic al partenerilor poate avea efecte directe şi asupra perspectivelor de securitate. Deşi în 2009 administraţia Obama a propus o reorientare a politicii externe către Asia, în timp s-a demonstrat o rebalansare strategică, care a implicat şi Europa (Levy, septembrie 2015). Această schimbare s-a produs atât din cauza consecinţelor produse de criza financiară, cât  şi din cauza metamorfozelor geopolitice din vecinătatea Uniunii Europene. Prin negocierea acestui acord comercial, UE şi Statele Unite şi-au exprimat disponibilitatea şi doleanţa de a reînnoi angajamentul transatlantic şi la nivel economic. În domeniul securităţii, Statele Unite şi Europa au cooperat timp ce 67 de ani în cadrul NATO, dovedindu-şi eficienţa ca strategie de apărare în perioada Războiului Rece. Însă pe frontul economic, SUA şi o parte din partenerii europeni au cooperat pentru crearea Acordului General asupra Tarifelor şi Comerţului, în perioada 1947-1994, când au participat la opt runde multilaterale de liberalizare a comerţului (Levy, septembrie 2015). În prezent, TTIP ar putea deschide noi oportunități pentru dezvoltarea economică şi comercială între SUA şi Europa. Odată ce va fi implementat, TTIP va spori gradul de investiţii şi comerţ. O implicare economică mai puternică a Statelor Unite în ţările din Europa de Est, ar putea contribui, în mod indirect, şi la sporirea gradului de securitate, cu precădere într-un context geopolitic volatil. În aceste circumstanţe, România ar putea deveni un promotor al avantajelor pe care le implică TTIP-ul, precum şi un furnizor de securitate în vecinătatea estică.

Camera de Comerț și Industrie a României recomandă sectorului privat românesc şi potenţialilor exportatori să acorde o atenţie specială acestui acord pentru a-şi spori competitivitatea, fapt ce ar putea contribui la o integrare mai mare a exporturilor româneşti în lanţurile valorice globale.

Camera de Comerţ şi Industrie a României recunoaşte rolul important şi necesitatea consultării mediului de afaceri în formularea strategiilor şi direcţiilor pe plan economic ale ţării noastre. Astfel, CCIR, în calitate de reprezentant instituţionalizat al comunităţii de afaceri naţionale, susține în faţa autorităţilor o poziţie care reflectă interesele oamenilor de afaceri.

Pentru a identifica soluţiile şi provocările din calea comerţului transatlantic dar şi pentru a spori gradul de informare cu privire la TTIP în rândul companiilor româneşti, CCIR organizează, în completarea analizei macroeconomice, o consultare naţională şi o conferinţă internaţională, cu participarea unor experţi europeni şi americani.

 

Bibliografie

 

  • Ambasada României în Statele Unite ale Americii, Relaţii economice – Schimburile comerciale româno-americane, accesat la 25.05.2016, valabil la http://washington.mae.ro/node/168.
  • Cernat, L, Lakatos, C., (mai 2015) Impactul economic al Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) asupra României, CRPE Policy Memo 63.
  • Cernat, L, (aprilie 2016) Cât de important este TTIP pentru România?, CRPE.
  • Colibăşanu, O., A., Grigorescu, V., V., Vaş, E., (Noiembrie 2015) The Transatlantic Trade and Investment Partnership: Negotiations Status Quo and the Relevance for the Romanian Public Debate, Working Papers Series, No.32, European Institute of Romania.
  • European Commission – Speech, (11 ianuarie, 2016) Dealing with challenges through Global Trade, Cecilia Malmström, Commissioner for Trade.
  • Hamilton D., Blockmans, (aprilie 2015) The Geostrategic Implications of TTIP, Paper No. 5 in the CEPS-CTR project “TTIP in the Balance’’ and CEPS Special Report No. 105.
  • Levy, P., (septembrie 2015) The Economics and Security Benefits of a Successful TTIP Are a Package Deal, CATO Institute, , accesat la 27.05.2016, valabil la http://www.cato.org/publications/cato-online-forum/economics-security-benefits-successful-ttip-are-package-deal
  • Moisă, S., (mai – octombrie 2015) Rezultatele Consultării Naţionale ”TTIP: Romania’s Voice”.
  • Office of the United States Trade Representative, Transatlantic Trade and Investment Partnership, accesat la 23.05.2016, valabil la https://ustr.gov/ttip.