Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a găzduit marți, 25 aprilie 2017, la CCIR Business Center, întâlnirea organizată de Administrația Prezidențială între Președintele României, domnul Klaus Iohannis și mediul de afaceri din țara noastră.

În contextul obiectivelor Proiectului de țară al Președintelui României și pentru asigurarea cadrului de consultare și dezbatere a direcțiilor de dezvoltare economică a României, în raport cu prioritățile și provocările cu care se confruntă mediul de afaceri, evenimentul s-a constituit într-un dialog deschis purtat între Președintele Klaus Iohannis și reprezentanți ai companiilor române și străine care activează în România.

„Avem nevoie de predictibilitate, stabilitate economică şi de un climat favorabil mediului de afaceri. Avem nevoie de politici care să încurajeze integrarea în economia națională a lanțurilor valorice de producție. România are nevoie de politici economice responsabile și echilibre sănătoase, care să consolideze stabilitatea macroeconomică, indispensabilă pentru dezvoltarea noastră.” – Președintele României, domnul Klaus Iohannis.

Gazdă a evenimentului, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, domnul Mihai Daraban a afirmat: „CCIR încearcă să se implice în proiecte plecând de la un realism existent în economie. Evaluăm pe ceea ce ne bazăm pentru a putea ști ce putem face în învățământ, în diplomația economică mult discutată, cum putem elabora caietele de sarcini astfel încât să nu descalificăm capitalul românesc de la început prin anumite condiții de participare.”

Extras din alocuțiunea Președintelui României

Mediul de afaceri – compus din investitori străini și întreprinzători români, din companii mari și întreprinderi mici și mijlocii este pilonul cheie al oricărui demers de construcție națională. Nu există opoziție între capitalul românesc și investițiile străine, între corporațiile multinaționale și companiile românești. Consolidarea antreprenoriatului românesc este facilitată de cooperarea cu investitorii străini. Este nevoie de politici care să integreze lanțurile valorice de producție în economia națională, producția fiind cheia prosperității.

Avem nevoie de predictibilitate, de stabilitate economică și de un climat favorabil mediului de afaceri. Încrederea dintre stat și economie în general se câștigă prin politici economice coerente, sustenabile pe termen lung. Cel mai important pas care trebuie făcut este dezvoltarea infrastructurii, esențială pentru orice sector de activitate din economie.

În plan național și european, suntem într-un moment de răscruce – a patra revoluție industrială și revoluția digitală vor reașeza lumea în alte cadre de referință, iar economiile naționale pot face salturi inteligente. Competențele și avantajele competitive, alături de capitalul intelectual, pot fi factori care să ne pregătească pentru noua economie.

Prin sistemul educațional, România trebuie să facă o opțiune serioasă, profundă înspre competitivitate și spirit antreprenorial. Tânăra generație trebuie să învețe din școală virtuțile competiției și ale liberei inițiative. Astfel, poate fi înlăturată prăpastia dintre școală și piața muncii.

Parcursul României nu poate fi separat de contextul european actual, în care este nevoie de forța solidarității. Locul României în Europa trebuie și poate fi câștigat prin performanțe, credibilitate și viziune, printr-un efort comun din partea tuturor celor care doresc dezvoltarea României.

Extras din alocuțiunea Președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României

Camera de Comerț și Industrie a României pleacă de la realismul existent în economie, evaluând fundamentul economiei naționale în vederea trasării liniilor de acțiune în proiectele sale pe latura de învățământ, diplomație economică și susținerea capitalului românesc.

Criza forței de muncă este o temă actuală pentru mediul de afaceri. Problemele curente sunt legate, în principal, de migrația forței de muncă. În vreme ce există deja o migrație a forței de muncă spre celelalte state membre ale Uniunii Europene, se prefigurează și o migrație a forței de muncă din domeniul privat către cel public.

Suntem pe penultimul loc în UE la productivitatea reală a muncii, pe ultimul loc la inovare și pe ultimul loc la digitalizare. Profiturile făcute de companiile din România sunt mici, de circa 7,2%, o situație reflectată de performanțele slabe înregistrate de România.

CCIR este preocupată de resetarea diplomației economice românești, considerând că reprezentarea economică a României în străinătate nu corespunde necesităților oamenilor de afaceri. Mediul de afaceri trebuie să aibă un vot consultativ cu privire la reprezentarea economică a României în străinătate.

România trebuie să își asume rolul de pol de stabilitate politică și economică în regiune și în Europa, fiind nevoie de o schimbare de abordare în relațiile interne și internaționale, politice și economice și de măsuri concrete, precum dialogul dintre decident și mediul de afaceri. Apartenența la Uniunea Europeană trebuie să se materializeze în prosperitate și bunăstare, care depind de strategiile de dezvoltare ale politicului și economicului deopotrivă, precum proiectul de țară, iar mediul economic contribuie la realizarea acestor deziderate, având nevoie de predictibilitatea și stabilitatea cadrului legislativ.

Direcții tematice majore pentru dezvoltarea României, teme aflate în dezbatere la nivelul Comisiei Prezidențiale privind Proiectul de țară, asumate și de Camera de Comert și Industrie a României

  • Stabilitate și predictibilitate economică în atragerea investițiilor

 Camera de Comerț și Industrie a României aderă la principiile stabilității și predictibilității, piloni ai creșterii economice. Încă din anul 2015, CCIR a fost printre inițiatorii ideii de pact pentru fiscalitate, pentru coagularea unui sistem fiscal și economic predictibil, în vederea atragerii de investiții. Asigurarea stabilității și predictibilității economice reprezintă o condiție sine qua non de care comunitatea de afaceri are nevoie pentru a se dezvolta. 

  • Integrarea capitalului autohton în lanțurile valorice ale producției

Cu o economie în care peste 99% dintre companiile active sunt din zona IMM, România trebuie să asigure cadrul necesar pentru colaborarea dintre marile companii, românești sau străine, și întreprinderile mici și mijlocii. Consolidarea sectorului IMM va conduce la integrarea acestuia în supply chain-uri, atât în interiorul României, cât și pe piețele externe. Numai un sector IMM puternic poate reuși să genereze oportunități reale în piața internă și în comunitățile locale în care este prezent, conducând totodată la îmbunătățirea competitivității business-ului, la nivel general.

  • Importanța infrastructurii pentru dezvoltarea industrială

 România este țara europeană în care media kilometrilor de autostradă pe cap de locuitor este de mai puțin de 5 km, ceea ce indică o subdezvoltare cronică. Lipsa infrastructurii aduce o serie de provocări pentru comunitatea de afaceri din România și limitează oportunitățile pe care companiile din țara noastră le pot avea în posibilele parteneriate pe plan extern. În plus, lipsa infrastructurii reprezintă o piedică majoră în atragerea investițiilor străine, ceea ce afectează poziția României pe piața internațională. În acest context, CCIR reiterează necesitatea revitalizării întregului sistem de infrastructură (rutieră, feroviară, navală) din România, având în vedere potențialul neexploatat. 

  • Forța de muncă, piața muncii și educația

Educația și formarea profesională reprezintă unul dintre principalele proiecte derulate de Camerele de Comerț și Industrie din România, valorizând impactul pe care forța de muncă calificată îl are asupra unei economii. România se confruntă cu o criză demografică, cauzată de migrație și de rata scăzută a creșterii populației, căreia i se adaugă o criză a specialiștilor necesari pentru comunitatea de afaceri. Lipsa forței de muncă calificate în economie se traduce prin costuri suplimentare de formare pentru companii și prin costuri suplimentare de inserție pe piața muncii a absolvenților pentru Stat. Prin urmare, proiectul

 

CCIR privind dezvoltarea învățământului profesional dual abordează aceste provocări și răspunde nevoii de a crea parteneriate public-private, între școli, camere de comerț și companii, pentru pregătirea corespunzătoare a forței de muncă.

  • Consolidarea antreprenoriatului românesc prin deschidere către exterior

 Antreprenoriatul românesc are nevoie să intre într-o nouă etapă a dezvoltării sale, după anul 1989 și, respectiv, aderarea la Uniunea Europeană din anul 2007. Prezența companiilor românești pe piețele străine este esențială, în special pe piețele overseas, care sunt mai degrabă neexploatate de mediul de afaceri românesc. Prin resetarea rețelei de reprezentare diplomatică externă, antreprenoriatul poate beneficia de avantaje competitive pe piețele străine.

  • Direcții competitive pentru dezvoltarea României

 Cercetarea și dezvoltarea au nevoie de asigurarea unui cadru normativ stabil, de o forță de muncă adecvat calificată, de integrarea în lanțurile valorice naționale și internaționale și de politici coordonate și corelate necesităților comunității de afaceri. Domeniile în care România poate progresa rapid, acele domenii cu potențial ridicat de creștere, sunt industria auto, sectorul IT&C, industriile creative, agricultura și industria agroalimentară.