Publicat pe 08/07/2016

Bucureşti, 7 iulie 2016: Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi Comitetul Naţional al International Chamber of Commerce au pus în dezbatere astăzi, 7 iulie 2016, Parteneriatul public-privat, în contextul noii legislaţii privind achiziţiile publice.

În anul 2015, la nivelul Uniunii Europene, 49 de proiecte realizate în parteneriat public-privat au ajuns la încheierea exerciţiului financiar, aducând beneficiarilor o valoare adăugată în cuantum de 15,6 miliarde de euro, în sectoare precum transporturi, educaţie sau sănătate.

Este unanim acceptat faptul că o reglementare coerentă a problematicii parteneriatului public-privat poate face diferenţa în dezvoltarea economică a României. Reglementarea acestui domeniu implică mize, oportunităţi şi provocări, iar pentru a putea răspunde aşteptărilor, demersul trebuie să pornească de la specialişti, precum şi dinspre toţi cei care cred în potenţialul propriu de a contribui şi influenţa stimularea economică a României.

În deschiderea evenimentului, preşedintele CCIR, dl. Mihai Daraban, a subliniat faptul că parteneriatul public-privat trebuie să acţioneze ca un mecanism logic, eficient şi simplu „pentru a stimula și a consolida cu adevărat inovarea și competitivitatea industriei în sectoarele cu potențial de creștere economică și de creare de locuri de muncă. Am subliniat cu logica, eficienţa şi simplitatea pentru că avem un pachet de legi al achiziţiilor publice care numără 676 de articole şi încă 344 de articole ca norme de punere în aplicare. Cu alte cuvinte, fiecare agent economic este condamnat la o armată de avocaţi”.

Preşedintele CCIR a pus accent pe faptul că, la nivelul UE, politicile publice care vizează PPP-ul sunt foarte bine reglementate: „între 1990 şi începutul anului 2009, în UE au fost încheiate aproximativ 1400 de tranzacţii în sistem PPP, reprezentând o valoare capitalizată de aproximativ 260 miliarde de euro. De la debutul crizei financiare, în 2008, estimările arată o scădere cu mai mult de 40% a numărului de tranzacţii PPP”.

Radu Oprea, preşedintele Comisiei pentru dezvoltare şi strategie economică din Senatul României, a susţinut că „există acea frică a funcţionarului public pe care toţi din mediul privat o simţiţi şi că acolo unde funcţionarul public ar trebui să-şi facă treaba de multe ori se întâmplă să nu fie aşa, ceea ce duce pe cale de consecinţă la blocarea plăţilor şi la insolvenţe pe bandă rulantă în România. (…). Ce putem să facem noi ca parlamentari este să creăm un cadru legislativ foarte clar, predictibil, stabil şi această clarificare este de fapt cea mai bună metodă de a lupta împotriva corupţiei pentru că atunci şi dvs. sunteţi protejaţi (…) şi nici autoritatea publică nu va mai putea să impună alte tipuri de condiţii”.

Bogdan Puşcaş, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, este de părere că Legea 100/2016, articolele 229 și 231 din legea 98, nu sunt făcute să rezolve lipsa de coordonare şi decizie în reglementarea structurată a PPP: „am încercat să deschidem cutia de proiecte şi să vedem cum putem ajuta la deblocarea proiectelor mari de infrastructură. Nu ne-am dorit ca prin două articole să transformăm PPP-ul în Cenuşăreasa investiţiilor sau într-un domeniu uitat însă, eu cred că este nevoie de o coordonare, există voinţă politică, mediu de afaceri, mediu universitar şi, astfel, eu cred că aveţi nevoie de o reglementare coerentă aşa cum a fost ea începută ulterior abrogării legii 178/2010. Noi am vrut doar să vă oferim un instrument punctual în măsura în care unele proiecte pot fi deblocate. (…) Ar trebui să separăm un pic apele şi să ajungem la nişte concluzii la care, în mod firesc, trebuia să ajungem de câţiva ani buni, fiindcă avem acest vid legislativ în domeniul PPP nu de ieri, de alaltăieri, de când e domeniul achiziţiilor publice, ci de foarte mult timp”.

Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii, Camera Deputaţilor, a declarat că „suntem în faţa unui deceniu pierdut. Un deceniu pierdut în care greşeli la nivel politic nu au aceeaşi conotaţie şi importanţă ca în domeniul economic sau în orice alt domeniu al societăţii. (…) Am avut, cu toţii ca societate, şansa unei abordări pentru a da soluţii unui potenţial financiar nevalorificat. (…) Evoluţia României în ultimii 10 ani a generat foarte multă neîncredere, foarte multă suspiciune, foarte multă intenţie de fraudare şi, în final, a înlăturat şi a blocat o iniţiativă de acest gen şi nu numai. Suntem practic în faţa unui set de măsuri care ar trebui să schimbe fundamental întreaga societate. Noi suntem cu toţii în faţa unor provocări fără precedent şi care nu sunt atipice de situaţia actuală a Europei şi de Brexit, pe care le putem sintetiza aşa: securitate, schimbări climatice şi egalitate socială. (…) Noi n-am făcut altceva decât să transpunem o directivă. Directiva aceasta a fost a 6-a serie de abordare a domeniului achiziţiilor publice şi a concesiunilor, timp de 40 de ani la nivel european. A fost preluată şi adoptată în februarie 2014, deşi sunt convins că, fiind un volum uriaş de lucru, sunt nuanţe care au scăpat. Nu s-a concentrat însă nimeni pe a da un capitol pentru PPP”.

Gabriel Biriș, Secretar de Stat în Ministerul Finanţelor Publice, a declarat că „Din păcate, şansa noastră în PPP ar fi o directivă, ca să o transpunem. (…) Noi până acum nu avem parteneriate public-private, dar acest lucru nu este din cauza faptului că nu avem legislație. La un moment dat se semnase un astfel de PPP, care urma să fie implementat, care nu a fost implementat din cauza faptului că nu a trecut testul de bancabilitate. Niciun investitor privat din lumea asta nu poate să vină cu equity de câteva miliarde să investească într-un proiect. Investitorul privat vine cu equity privat de 20-15-30% și restul ia de la bănci. Ori în momentul în care un proiect, fie el public sau privat, nu trece testul de bancabilitate, nu vine finanțarea, iar, dacă nu vine finanțarea, nu se face proiectul”. „Nu avem nevoie de o lege a holdingului ca să avem holdinguri funcționale în România. La fel și în cazul parteneriatelor public-private. Din interpretarea legislației privind achizițiile publice și a codului civil, putem să facem orice fel de contracte vrem și ne lasă legea”, a continuat dl. Biriş. Secretarul de Stat din MFP a subliniat faptul că, fără un fundament economic, PPP-ul nu se va concretiza.

Dezbaterea a reunit personalităţi marcante ale mediului de business şi importanţi reprezentanţi ai autorităţilor publice, printre care: Radu Oprea, preşedintele Comisiei pentru dezvoltare şi strategie economică din Senatul României, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Gabriel Biriş, Secretar de Stat în Ministerul Finanţelor Publice, Nicolae Havrileţ, preşedinte al Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Silviu Cristian Popa, preşedintele Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Bogdan Puşcaş, preşedintele Agenţiei Naţională pentru Achiziţii Publice, Miruna Gala, Associate Banker, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Dezbaterea a fost moderată de Monica Amalia Raţiu, Conf. Univ. Dr. Departamentul de drept public, Facultatea de drept, Universitatea din Bucureşti.

 

Biroul Comunicare Publică

tel. 0374474373, 0213190085, 0374474375, fax: 0213190156, e-mail: bcp@ccir.ro