Publicat pe 13/03/2018

 

ANALIZĂ

Situația economiei naționale în 2017

În anul 2017, economia României a crescut cu 7%, marcând cel mai ridicat nivel de creștere economică post-criză. Nivelul PIB a atins 856 miliarde lei (187,5 miliarde euro), ceea ce o face a 16-a economie a Uniunii Europene, cu perspective de a depăși Cehia și Portugalia în anii următori, urmând a deveni a 14-a economie a UE28. Cu toate acestea, PIB/locuitor rămâne al doilea cel mai scăzut din UE, doar Bulgaria înregistrând un nivel mai scăzut.


123-min

* Date estimate, bazate pe PIB raportat în 2016 și rata creșterii PIB în 2017.
** Date disponibile pentru anul 2016.

La nivel european, România continuă să recupereze decalajele înregistrate în raport cu celelate state europene și cu media UE, atingând, la finalul anului 2016, circa 60% din media UE (față de aproximativ 40% în 2007).
La nivel regional, doar regiunea București-Ilfov depășește media UE (circa 140% din medie). Toate celelalte regiuni au un PIB/locuitor de sub 60% din media UE, ceea ce indică o creștere a disparităților de dezvoltare dintre regiunea Capitalei și restul țării.

987-min9999

În ceea ce privește structura serviciilor, cea mai mare contribuție o are comerțul (18,7% din PIB), urmat de serviciile asigurate de administrația publică (11,4% din PIB). Industria IT&C a reprezentat, în 2017, 5,1% din Produsul Intern Brut.

333333-min

Provocări pentru economia națională

 

Resursele de forță de muncă nu țin pasul cu nevoile economiei

Creșterea economică va continua să fie afectată de tendințele demografice negative, cuplate cu mobilitatea limitată a forței de muncă la nivel intern și emigrația ridicată. În același timp, performanțele scăzute ale sistemului educațional conduc la absolvenți fără pregătirea necesară pentru nevoile pieței muncii, educația profesională nefiind corelată cu necesitățile mediului de afaceri. Concomitent, porțiuni însemnate ale forței de muncă (femeile, etnicii romi, tinerii și populația din mediul rural) continuă să rămână în afara pieței muncii, afectând negtiv creșterea economiei naționale.

Incertitudinea legislativă afectează mediul de afaceri

Incertitudinea legislativă continuă să reprezinte o piedică majoră pentru dezvoltarea afacerilor locale și pentru atragerea investițiilor străine în România. Principalele probleme care afectează mediul de afaceri se referă la procedurile administrative greoaie și nivelul ridicat al birocrației, progresele lente ale administrației în furnizarea de soluții digitale pentru serviciile publice prestate afacerilor,  procedurile complexe de insolvență și schimbările frecvente ale reglementărilor aplicabile mediului de business.

Performanțele în domeniul cercetării și inovării rămân modeste

România continuă să fie ultimul stat membru UE în ceea ce privește performanțele în domeniul cercetării și inovării, în ciuda unor factori precum dezvoltarea rapidă a sectorului IT&C sau a infrastructurii IT. Principalele provocări ale business-ului se referă la implementarea soluțiilor IT,  internaționalizarea afacerilor și creșterea business-urilor de tip start-up.

Investițiile publice nu produc efecte în infrastructura deficitară

Deși mediul de afaceri consideră investițiile în infrastructură drept un element esențial pentru dezvoltarea economiei, România continuă să aibă unul dintre cele mai slabe sisteme de infrastructură rutieră, feroviară și navală din UE.

Nivelul ridicat al corupției rămâne un risc major pentru economie

Continuarea demersurilor publice pentru contracararea corupției are efecte limitate în contextul schimbărilor din ultimul an, ceea ce afectează credibilitatea României pentru investitorii internaționali, reprezentând astfel un risc pentru creșterea economiei naționale.

 

Datele prezentate au fost preluate și prelucrate din următoarele surse:

Institutul Național de Statistică, Produsul intern brut în trimestrul IV 2017 (date provizorii)

Eurostat, Gross domestic product at market prices

Eurostat, Regional GDP

Comisia Europeană, Raportul de țară din 2018 privind România {COM (2018) 120 final}

Comisia Națională de Prognoză, Prognoza de iarnă 2018