Publicat pe 04/02/2021

Pandemia de coronavirus a declanșat la nivel mondial nu doar o criză sanitară, ci și una de natură economică și socială. În vederea atenuării efectelor economice produse la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană a lansat în primăvara anului 2020 un plan ambițios de redresare pentru Europa, cunoscut drept Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde de euro, care să accelereze tranziția către o Europă digitală și verde și, în cele din urmă, să contribuie la o revenirea sustenabilă și prosperă a tuturor statele membre UE. Acest instrument temporar de redresare va fi implementat prin intermediul a trei piloni: 1. Sprijinirea statelor membre prin investiții și reforme; 2. Relansarea economiei prin stimularea investițiilor private și 3. Valorificarea învățămintelor desprinse din criză.

Elementul principal al instrumentului de redresare Next Generation EU este Mecanismul de redresare și reziliență, care face parte din primul pilon și dispune de un pachet financiar în valoare de 672,5 miliarde euro. Acesta va sprijini statele membre în planurile naționale de investiții și reforme ce vor viza, în special, tranziția către o economie verde, rezilientă și transformarea digitală.

Mecanismul este structurat în baza a șase piloni: (1) tranziție verde, (2) transformare digitală, (3) competitivitate și antreprenoriat, (4) sănătate, educație și reziliență instituțională, (5) coeziune socială și teritorială și (6) politici pentru următoarea generație – copiii și tinerii – inclusiv educație și calificare profesională.

În vederea accesării acestor fonduri, fiecare stat membru va întocmi câte un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu obligativitatea de a aloca cel puțin 37% din fonduri pentru reforme și investiții care să sprijine tranziția verde și cel puțin 20% pentru transformarea digitală. Aceste investiții și reforme vor fi corelate cu recomandările specifice de țără din cadrul Semestrului European, care identifică provocările centrale pe care fiecare stat membru trebuie să le abordeze în vederea consolidării competitivității, precum și a coeziunii sociale și economice.

Prin intermediul acestui mecanism, România are alocat un buget de aproximativ 30,4 mld euro, din care 13,7 mld euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,6 mld euro sub formă de împrumuturi, pe care România va trebui să îi acceseze prin intermediul unor proiecte mature până în 2026.

Prima propunere a Planului românesc pentru Redresare și Reziliență, structurat pe 12 domenii prioritare, a fost lansată în data de 26 noiembrie 2020. Întrucât această primă versiune a PNNR necesită îmbunătățiri pentru a corespunde recomandărilor UE și deoarece nu respectă cele două praguri pe care Uniunea Europeană le-a stabilit pentru tranziția verde și transformarea digitală, actualul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul Cristian Ghinea, a declarat că până în data de 5 martie 2021, Guvernul României cu implicarea Președinției va lansa public documentul actualizat.

 

Domenii prioritare din perspectiva CCIR

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) salută eforturile depuse de Guvernul României în vederea elaborării unei versiuni îmbunătățite a PNRR prin implicarea administrației publice centrale și locale în consultări. Cu toate acestea, în vederea realizării unui document care să releve realitatea și nevoile economiei și ale societății românești, CCIR consideră relevantă și importantă consultarea inclusiv a organizațiilor de sprijinire a mediului de afaceri, a sindicatelor, patronatelor, a mediului privat și academic, cu scopul de a aborda problemele reale cu care se confruntă mediul de afaceri, precum și pentru a contribui la identificarea proiectelor mature și eligibile pentru finanțare prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Conform recomandărilor specifice ale Comisiei Europene din raportul de țară pentru 2020, CCIR susține că domeniile care merită o atenție sporită pentru a fi incluse în Planul Național pentru Redresare și Reziliență sunt următoarele:

  • Antreprenoriat și competitivitate: Infrastructura deficitară, capacitatea de inovare redusă a economiei împreună cu birocrația excesivă și ineficiențele persistente din administrația publică afectează competitivitatea, mediul de afaceri și riscă să reducă atractivitatea țării pentru investitorii străini. În acest context, considerăm necesare realizarea de reforme pentru elaborarea unor cadre legislative prielnice și predictibile pentru prosperarea antreprenoriatului și atragerea investitorilor străini. Considerăm necesare investițiile în IMM-uri, inclusiv în întreprinderi nou-înființate, care conduc la diversificare și reconversie economică.
  • Infrastructura de transport: România ocupă unul dintre ultimele locuri din UE în ceea ce privește calitatea infrastructurii rutiere, eficiența feroviară, infrastructura maritimă și aeroportuară. În acest conext, considerăm necesar ca suma de 4,5 miliarde de euro prevăzută pentru autostrăzi, centuri ocolitoare și alte drumuri în prima versiune a PNRR să fie păstrată. Acest element este deosebit de important, în contextul în care România trebuie să recupereze decalajul din domeniul infrastructurii față de celelalte state membre UE și, în suplimentar, să propună proiecte de infrastructură în domeniul decarbonizării, transportului durabil și inovator (modernizarea și extinderea infrastructurii feroviare atât pentru călători, cât și pentru marfă, a transportului naval și urban).
  • Tranziția verde: Deși România se numără printre țările cu cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră (GES) pe cap de locuitor din UE, țara are unele dintre cele mai ridicate rate ale intensității carbonului. În 2019, transporturile, agricultura și industria prelucrătoare prezintă o tendință de GES ușor crescătoare. Sectorul agricol reprezintă 17 % din totalul emisiilor. Sectorul transporturilor din România a produs 24,7 % din emisiile totale de CO2 și 16,6 % din emisiile de GES în 2017. În special, transportul rutier a reprezentat peste 90 % din totalul emisiilor de CO2 și de GES din sectorul transportului la nivelul întregii țări. Sectorul industrial contribuie, pe lângă emisiile de GES, și la emisiile de ape uzate și la producția de deșeuri. Principalul sector care cauzează poluare atmosferică este în continuare sectorul energiei. Astfel, investițiile în restructurarea sistemelor energetice și de încălzire a locuințelor (trecerea la gaze naturale și integrarea surselor regenerabile de energie) ar putea contribui în mod semnificativ la abordarea problemei calității aerului. De asemenea, sectorul construcțiilor joacă un rol central în atingerea obiectivelor în materie de eficiență energetică și de climă pentru 2030. Consumul de energie din sectorul gospodăriilor și din sectorul terțiar (birouri, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale) reprezintă 45 % din totalul consumului final de energie din România. Cu toate acestea, printr-o strategie ambițioasă de renovare a clădirilor publice și private s-ar sprijini sectorul construcțiilor și ar contribui la creșterea eficienței energetice. În plus, ținând cont de faptul că cel puțin 37% din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență trebuie alocate proiectelor cu componentă verde, considerăm că investițiile în sectoarele cele mai poluante mai sus menționate (transporturi, agricultură, industria prelucrătoare, sectorul energiei și construcțiilor) ar contribui direct la reducerea emisiilor de CO2 și GES. Nu în ultimul rând, este deosebit de important să fie alocate fonduri pentru cercetare, în dezvoltarea de tehnologii inovatoare de captare sau reducere a dioxidului de carbon, în tehnologii verzi și nepoluante inclusiv pentru producerea de energie din surse regenerabile.
  • Cercetare și inovare: În 2018, investițiile în cercetare și inovare au reprezentat 0,51 % din PIB, cu mult sub obiectivul național de 2 % fixat pentru 2020 și media UE de 2,12 %. Acest nivel scăzut al investițiilor a dus la o performanță și o calitate științifică slabe. Cooperarea dintre mediul universitar și mediul de afaceri are loc în principal pe o bază nereglementată, iar dezvoltarea acestei cooperări este afectată de obstacole normative. În acest context, considerăm imperios creșterea investițiilor în cercetare și inovare și elaborarea unei legislații care să faciliteze cooperarea între mediul de afaceri, universități, institute de cercetare și autorități locale sau regionale, fapt care pe termen lung ar contribui în mod direct la creșterea competitivității și prosperarea mediului de afaceri.
  • Transformarea digitală: În pofida unor eforturi, digitalizarea economiei a rămas în urmă. Capacitatea administrativă insuficientă în ceea ce privește furnizarea de servicii publice de calitate (inclusiv servicii digitale) și birocrația reprezintă un obstacol atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni și, prin urmare, pentru dezvoltarea socială și economică a țării. În acest context, considerăm deosebit de importantă implicarea administrației locale, centrale și a mediului privat în identificarea unor măsuri pentru furnizarea de servii publice digitale simplificate. Un argument în plus pentru stimularea dezvoltării serviciilor publice digitale, pentru dezvoltarea tehnologiilor innovative și pentru alfabetizarea digitală a populației se datorează faptului că România va avea la dispoziție cel puțin 20% din cei 30,4 miliarde de euro pentru investiții în proiecte de transformare digitală.

Ce urmează?

Termenul până la care statele membre pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență este 30 aprilie 2021. La două luni de la transmiterea și aprobarea de către Comisia Europeană a versiunii îmbunătățite a PNNR, Uniunea Europeană va oferi statelor membre, inclusiv României, primele fonduri, echivalentul a 13% din 30,4 miliarde de euro. Din aceste considerente, este deosebit de important ca Guvernul României să includă în noua versiune a PNRR proiecte mature, în conformitate cu recomandările Comisiei, care să contribuie la atenuarea efectelor generate de criza sanitară și economică și, în cele din urmă, să crească capacitatea de reziliență a României.

Disponibilitatea a aproximativ 80 miliarde de euro alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 reprezintă, într-adevăr, o șansă istorică pentru dezvoltarea economică și socială a României, însă acest lucru depinde în cea mai mare măsură de capacitatea autorităților administrației publice centrale și locale pentru a facilita absorbirea și investirea acestor fonduri în proiecte de impact pentru dezvoltarea țării.

 

Referințe:

Semestrul european: Raportul de țară din 2020 privind România: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2020-european_semester_country-report-romania_ro.pdf

Mecanismul de redresare și reziliență: președinția Consiliului și Parlamentul ajung la un acord provizoriu: https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2020/12/18/recovery-and-resilience-facility-council-presidency-and-parliament-reach-provisional-agreement/

Planul de redresare pentru Europa: https://ec.europa.eu/info/strategy/recovery-plan-europe_ro