Publicat pe 23/02/2021

În ultimii ani, actualul cadru comercial multilateral s-a confruntat cu numeroase provocări care au dus la subminarea stabilității și predictibilății sistemului de comerț global bazat pe norme și valori. Tensiunile dintre marile economii ale lumii, măsurile unilateraliste și protecționiste adoptate de anumiți actori internaționali, implicarea mai puternică a statului în economie și folosirea politicii comerciale ca armă de luptă pentru obiective economice sau geopolitice au fragilizat structurile de guvernanță globală, cum ar fi Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Aceste disensiuni la nivel extern, întărite de criza provocată de pandemia de Covid-19 și, pe de altă parte, de prioritățile Uniunii Europene (UE) privind tranziția către o economie verde și digitală, au determinat Comisia Europeană (CE) să revizuiască strategia de politică comercială și de investiții a UE în conformitate cu noile schimbări globale, dar și pentru a contribui la o redresare economică rapidă post-Covid-19 care să stimuleze competitivitatea firmelor europene în plan global, prin asigurarea unui cadru loial de concurență. În plus, criza generată de pandemia de coronavirus a determinat Uniunea Europeană să își recalibreze inclusiv poziția cu privire la colaborarea cu partenerii din întreaga lume, prin adoptarea unui nou model de abordare a economiei globale, cunoscut sub numele de „autonomie strategică deschisă”. În noua strategie comercială a UE, adoptată în data de 18 februarie, Comisia Europeană își asumă îmbunățirea rezilienței și diversificarea lanțurilor de aprovizionare cu materii prime, în mod special, cu materii rare necesare pentru tranziția verde și digitală a UE. Această abordare care prevede, printre altele, crearea și stocarea de rezerve strategice, precum și scurtarea lanțurilor de aprovizionare sau creșterea producției interne, se regăsește și în ambițiosul plan strategic pentru perioada 2020-2024 al Directoratul General pentru Comerț al Comisiei Europene, lansat la finalul anului 2020.

Politica comercială și de investiții a UE vizează și contribuie la dezvoltarea relațiilor comerciale benefice cu state terțe / parteneri din afara Europei, creând oportunități și acces pentru companiile europene de toate dimensiunile, facilitând astfel procesul de vânzare al produselor și serviciilor, precum și a investițiilor în întreaga lume, prin diversificarea și promovarea rezilienței la nivelul lanțurilor de aprovizionare. Nu în ultimul rând, generează creștere economică durabilă, prosperitate, crează locuri de muncă și stimulează inovarea și investițiile. În egală măsură, politica comercială și de investiții ajută Uniunea să își extindă obiectivele strategice ce țin de dezvoltarea durabilă, combaterea schimbărilor climatice care, în cele din urmă, întăresc securitatea și poziția UE în lume.

Restricțiile impuse de guvernele naționale din întreaga lume, în vederea atenuării pandemiei au afectat schimburile comerciale între UE și partenerii săi comerciali. Comisia Europeană estimează că exporturile UE către țări terțe ar putea să scadă cu un procent între 9% și 15%, iar în ceea ce privește importurile de bunuri și servicii cu 11%-14%. Cu toate acestea, comerțul este mai important decât oricând în redresarea economică a UE post-pandemie. Marea rețea a acordurilor comerciale a UE poate contribui la contracararea și atenuarea acestor efecte negative și poate susține reziliența și diversificarea lanțurilor de aprovizionare. Din aceste considerente, potrivit noii strategii comerciale, Comisia Europeană își îndreaptă eforturile în ceea ce privește îmbunătățirea implementării și aplicării acestor acorduri, în folosul companiilor, în special al IMM-urilor.

În prezent, UE deține cea mai mare rețea comercială din lume, fiind în vigoare 46 de acorduri comerciale cu 78 de parteneri, comerțul cu acești parteneri însumând 1.398 miliarde de euro, respectiv 34% din comerțul exterior al UE.

Potrivit celui de-al 4-lea Raport al Comisiei Europene privind implementarea acordurilor comerciale ale UE (în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019), publicat în noiembrie 2020, politica comercială europeană a înregistrat progrese semnificative. UE și-a diversificat  agenda comercială bilaterală prin ratificarea acordurilor comerciale cu Singapore și Vietnam, acorduri care au intrat în vigoare în noiembrie 2019 și, respectiv, august 2020.

Elveția a rămas cel mai mare partener al UE, reprezentând 21% din volumul comerțului, fiind urmată de Turcia cu 11%, Japonia cu 10% și Norvegia cu 8,5%, urmate de Coreea de Sud cu 7% și Canada cu 5%. Împreună, acești parteneri au însumat jumătate din comerțul preferențial al Uniunii Europene.

Raportul Comisiei Europene relevă că comerțul cu bunuri al UE cu cei 65 de parteneri, cuprinși în raportul de implementare, a crescut cu 3,4%. De asemenea, important de reținut este faptul că sectorul agroalimentar beneficiază semnificativ de pe urma acordurilor UE. În 2019, exporturile agroalimentare ale UE au crescut cu 8,7% față de anul precedent. Spre exemplu, doar în Japonia exporturile agroalimentare din UE au crescut cu 16%. Pe de altă parte, exporturile de bunuri industriale din UE au crescut de la 1,9% în 2018 la 3,7% în 2019.  Primele trei categorii: mașini, chimicale și echipamente de transport au înregistrat creșteri de 1,5%, 6,3% și respectiv 5,7%. Doar în Canada exporturile UE de mașini și farmaceutice au înregistrat creșteri de 15%, respectiv 18%.

În contextul actual, comerțul liber reprezintă soluția, pe termen scurt, pentru actuala criză sanitară, dar și soluția semnificativă pentru obiectivul pe termen lung al UE privind obținerea autonomiei strategice. În plus, ținând cont că până în 2024 85% din creșterea economică va fi generată în afara UE, comerțul liber va deveni indispensabil pentru conectarea economiilor europene de sursele externe de creștere economică. Aceste cifre denotă importanța extinderii companiilor europene/ românești în afara spațiului european, întărite de faptul că internaționalizarea contribuie la sporirea performanței, competitivității și a creșterii durabile a companiilor.

În vederea încurajării și sprijinirii companiilor pentru a beneficia de pe urma acordurilor încheiate de UE cu state terțe, Comisia Europeană Europeană a lansat în data de 13 octombrie 2020 o nouă platformă denumită „Access2Markets” care oferă informații practice companiilor cu privire la importul și exportul de bunuri (tarife, taxe, cerințe specifice pentru importul și exportul de produse, informații cu privire la beneficiile prevăzute în acordurile comerciale ale UE, inclusiv statistici comerciale).

Evoluția CETA UE-Canada și APE UE-Japonia

Întrucât în perioada 2017 – 2019, CCIR a fost activ implicată în promovarea a două mari acorduri semnate de UE, respectiv cu Canada și Japonia, de interes major pentru mediul de afaceri, vă prezentăm evoluțiile comerciale înregistrate de UE cu cele două țări.

Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada (CETA) a intrat în vigoare provizoriu, din data de 21 septembrie 2017, cu excepția câtorva prevederi, în special cele referitoare la Sistemul instanțelor de investiții. În 2019, s-a făcut un pas important înainte în ceea ce privește implementarea viitoare a Sistemului instanțelor de investiții. Comisia a adoptat patru propuneri care vor contribui la asigurarea standardelor de etică și integritate ale judecătorilor și ale practicilor de apel a sistemului. Cu toate acestea, dispozițiile privind protecția investițiilor din acord se vor aplica doar după ratificarea CETA de către toate parlamentele statelor membre UE.

În timpul celui de-al doilea an de aplicare a CETA, Comisia Europeană a făcut progrese suplimentare în implementarea eficientă a acordului, bazându-se pe cele 20 de comitete de dialog înființate în 2018. Comisia Europeană a continuat să intensifice și să îmbogățească agenda de cooperare cu Canada pe probleme de interes comun (cum ar fi IMM – urile, egalitatea de gen și schimbările climatice) la nivel bilateral și multilateral. De la intrarea în vigoare a acordului, comerțul dintre UE și Canada a crescut cu 25%.

În ceea ce privește Acordul de parteneriat economic (APE) UE-Japonia, 2019 a fost primul an calendaristic complet în care acesta a fost aplicat. Japonia este al șaptelea cel mai mare partener comercial al UE, reprezentând 3% din comerțul exterior al UE. În 2019, comerțul cu mărfuri între UE și Japonia a crescut cu 5,8%. Exporturile tradiționale ale UE către Japonia, cum ar fi: produsele farmaceutice, echipamentele de transport și utilajele au beneficiat de o creștere constantă. Categoriile de produse care beneficiază de reduceri tarifare au cunoscut o creștere mai mare, inclusiv textile, îmbrăcăminte și încălțăminte, care au crescut în medie cu aproximativ 10%. Acordul începe să-și atingă potențialul previzionat și în ceea ce privește creșterea exporturilor UE de produse agroalimentare, cum ar fi: carnea de porc, carnea de vită, brânză, produse agricole procesate și vin. În 2019, mai mult de jumătate din toate bunurile UE au fost eligibile pentru preferințe tarifare în cadrul UE-Japonia, în proporție de 53%. Majoritatea exporturilor agricole ale UE s-au bucurat de tarife preferențiale în medie cu 86%: pentru carne (99%) și vin (93%). Tarifele pentru bunurile industriale datorate lanțurilor de aprovizionare au fost semnificativ mai mici atât pentru Japonia, cât și pentru UE, în medie cu 35%.  De la intrarea în vigoare a acordului, comerțul dintre UE și Japonia a crescut cu 6%.

Categorii de acorduri de acorduri încheiate de UE

UE a dezvoltat de-a lungul timpului trei categorii de acorduri, cu țări din întreaga lume: Asia, America, din vecinătatea estică și sudică a UE, Balcanii de Vest, cu țări din Africa, Caraibe și Pacific.

 (1) Uniunile Vamale prevăd eliminarea taxelor vamale în comerțul bilateral și stabilesc un tarif vamal comun pentru importatorii străini (ex. UE-Andorra, UE-San Marino, UE-Turcia);

 (2) Acordurile de asociere, Acordurile de stabilizare, Acordurile de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și Acordurile de parteneriat economic prevăd eliminarea sau reducerea tarifelor vamale în comerțul bilateral  (ex. Acordul de asociere UE-Chile; Acordul de Liber Schimb UE-Singapore; ALS UE-Coreea de Sud; ALS UE-Vietnam; Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător UE-Georgia; Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător UE-Moldova; Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător UE-Ucraina; Acordul economic și comercial cuprinzător UE-Canada; Acordul de parteneriat economic UE-Japonia; UE-America Centrală Acordul de Parteneriat Economic – Africa Centrală; APE – Africa de Est și de Sud; APE – Africa de Vest; APE – statele din Pacific).

 (3) Acordurile de Parteneriat și Cooperare oferă un cadru general pentru relațiile economice bilaterale, iar tarifele vamale rămân neschimbate (ex: APC UE-Rusia; APC UE-Caucazul de Sud; APC UE-Asia Centrală).

Cele mai recente acorduri semnate de UE sunt cu Marea Britanie (Acordul comercial și de cooperare UE-Regatul Unit încheiat la 24 februarie 2020) și China (Acordul de investiții UE-China încheiat, de principiu, la 30 decembrie 2020).

Referințe:

Commission sets course for an open, sustainable and assertive EU trade strategy https://trade.ec.europa.eu/doclib/press/index.cfm?id=2243

Strategic Plan 2020-2024, Directorate-General for Trade https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2020/november/tradoc_159104.pdf

Raport al Comisiei Europene privind implementarea acordurilor comerciale ale UE https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2020/EN/COM-2020-705-F1-EN-MAIN-PART-1.PDF

Portalul Access2Markets https://trade.ec.europa.eu/access-to-markets/en/content

Contact:

Biroul de Organizații Europene și Internaționale

Direcția de Relații Externe

E-mail: externe@ccir.ro

Tel: +40 374 474 357