Publicat pe 19/11/2021

Felicit companiile care se regăsesc anul acesta în Topul Național al Firmelor și, deopotrivă, organizatorii evenimentului, devenit unul de tradiție pentru Camera de Comerț și Industrie. Performanțele economice realizate, cu precădere în anul pandemiei, merită recunoscute, promovate și premiate.

Egida sub care se desfășoară Topul din acest an ilustrează dorința și ambiția mediului de afaceri de a depăși cu bine provocările generate de contextul pandemic, dar nu numai.

Economia merge înainte și România trebuie să meargă înainte, pe calea dezvoltării sustenabile, prin investiții, prin inovare și digitalizare, prin utilizarea fondurilor europene, dar și printr-o relație onestă între stat și mediul de afaceri.

Doamnelor și domnilor,

Ca în fiecare an, companiile incluse în Topul Național sunt exemple de urmat în ceea ce privește performanța, dar și reziliența. Cifra de afaceri, profitul, numărul de salariați pentru cele peste 12 mii de firme din Top sunt indicatori care demonstrează efortul de adaptare al mediului de afaceri.

În 2020, scăderea economiei noastre a fost mai redusă, iar anul acesta revenirea este mai intensă, comparativ cu majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. Dialogul constant și colaborarea dintre decidenți și mediul de afaceri în anul pandemiei, susținute intens și prin implicarea Administrației Prezidențiale, au constituit rețeta necesară într-o perioadă extrem de complicată.

Topul Național arată că, și în contextul pandemiei, cele mai profitabile companii au fost cele din industrie, în ciuda unor cifre de afaceri și profituri diminuate. O dinamică pozitivă, de altfel previzibilă, au avut comerțul, îndeosebi cel on-line, precum și domeniul IT&C. Cel mai afectat sector a fost turismul, dar care a început să își revină treptat anul acesta.

Creșterea investițiilor nete în economie cu peste 10% în prima jumătate a anului reflectă, în ansamblu, obiectivul trecerii de la modelul bazat pe consum la creșterea bazată pe investiții. Însă, în această privință și la acest moment, investițiile publice din bani naționali și absorbția fondurilor europene încă sunt tributare în execuție, în raport cu estimările programate în buget.

În ceea ce privește dinamica PIB, creșterea din 2021 va fi una consistentă, peste estimările realizate de-a lungul anului, însă proiecțiile globale arată că acest efect de recuperare post-lockdown se va atenua treptat. Încetinirea creșterii economice, estimată pentru anii următori, impune soluții de natură structurală pentru economia noastră. Dezechilibrele cu care economia se confruntă în prezent indică, fără nicio îndoială, nevoia de schimbare a paradigmelor de dinaintea pandemiei.

De exemplu, în planul dezechilibrelor externe, este îngrijorătoare adâncirea continuă a deficitului comercial și a deficitului de cont curent, chiar în raport cu vârfurile înregistrate anul trecut.

Totodată, pe fondul creșterii prețurilor la materii prime și energie, ne confruntăm cu scumpiri în lanț, iar rata inflației, ajunsă la 7,9% în luna octombrie, ridică serioase probleme de scădere a puterii de cumpărare. De altfel, inflația pare să fi redevenit, dintr-o dată, principalul risc la adresa stabilității financiare la nivel global.

România are nevoie de o analiză mai aprofundată a acestor evoluții și de măsuri concrete, pragmatice și sustenabile, pentru consolidarea creșterii economice și pentru susținerea nivelului de trai al cetățenilor.

Stimați invitați,

Economia merge înainte, însă trebuie să ne asigurăm că nu prin rostogolirea dezechilibrelor, ci prin reforme și politici axate pe obiective de dezvoltare sănătoasă. Trebuie asumate o direcție corectă, un parcurs clar și mecanisme eficiente de implementare, prin care să revenim la obiectivele de sustenabilitate. Dincolo de urgențele prezentului, avem mize esențiale pe termen mediu și lung.

Provocările cu privire la consolidarea fiscal-bugetară trebuie gestionate prudent, astfel încât deficitul bugetar și datoria publică să nu atragă constrângeri în plus asupra evoluțiilor economice viitoare.

Tocmai de aceea, bugetul pentru 2022 devine un instrument esențial pentru implementarea, în perioada post-criză, a unei concepții financiare sănătoase pentru România. Aceasta trebuie gândită în jurul obiectivului de absorbție a fondurilor europene și ca programare bugetară multianuală în raport cu ceea ce ne-am propus în materie de finanțare europeană.

În perioada următoare, 13% din suma nerambursabilă alocată României prin PNRR va intra în țară ca prefinanțare. Este semnul că trebuie să pregătim cu maximă seriozitate implementarea proiectelor asumate.

Avem de recuperat, totodată, pregătirea cadrului financiar multianual. România ar putea atrage peste 30 de miliarde de euro prin intermediul programelor operaționale, dar la finalul anului 2021 încă se discută despre priorități și despre programare. Discuțiile sunt necesare, negocierile sunt bune, însă, realist vorbind, economia și societatea românească au nevoie de rezultate concrete și la momentul oportun.

O infrastructură de transport care să genereze dezvoltare pe orizontală, securitate și independență energetică, competențele viitorului și inovarea tehnologică în procesele de producție sunt obiective clare, deja asumate.

În anii următori, avem de înfruntat provocarea cheie a capacității de implementare, atât a proiectelor de investiții, cât și a reformelor necesare.

Doamnelor și domnilor,

Știm cu toții că perioada încercărilor pentru economie nu s-a terminat. Noul Guvern va avea, printre altele, și sarcina reluării dialogului deschis, constructiv și orientat către creșterea sustenabilă a economiei noastre.

În această perioadă de redresare economică, avem nevoie de consolidarea capitalului românesc și de atragerea de noi investiții, axate pe valoare adăugată ridicată. Mediul de afaceri are nevoie de performanțe cantitative, dar mai ales calitative, astfel încât întreprinderile mici și mijlocii, precum și firmele mari să evolueze cu ambiție și viziune pentru economia viitorului.

Vă doresc sănătate și mult succes!