Publicat pe 13/03/2023

București, 13 Martie 2023: Sunt mai bine de opt ani de când Camera Națională și Camerele județene se străduiesc pentru refacerea imaginii unei instituții grav afectate de conducerea și comportamentul abuzive și iresponsabile ale fostului președinte al Camerei Naționale – Mihail Vlasov.

În demersul de refacere a patrimoniilor Camerei Naționale și a Romexpo S.A. reprezentanții acestora folosesc toate mijloacele legale, inclusiv executarea silită a fostului președinte, însă trebuie arătat că, alături de devalizarea celor două entități, Vlasov a neglijat, până la întreruperea efectivă, oricare alte activități și vocații specifice sistemului cameral și, mai ales, prin atitudine și suficiență, a suprimat orice relații instituționale cu mediul de afaceri și deopotrivă cu decidenții, făcând sistemul cameral din România nefrecventabil.

Coincidență sau nu, tot opt ani sunt de când, într-o veritabilă excepție față de majoritatea celor care definesc și muncesc la refacerea imaginii sistemului cameral, doi dintre președinții de Camere județene (Bacău și Vâlcea), aleg să conteste orice și oricând se întâmplă ceva în viața Camerei Naționale, promovând false conflicte instituționale prin acțiuni la instanțele de judecată, plângeri în Parlament sau luări publice de poziție împotriva Camerei Naționale și a conducătorilor acesteia.

Recent, la sfârșitul anului trecut, celor doi președinți menționați, li s-a alăturat un al treilea președinte, din județul Sibiu, în realitate un interpus al funcției de președinte al Camerei Sibiu, în fapt un personaj cercetat penal în prezent, pentru fapte asimilate celor de corupție și care, prin intermediul unui Statut al Camerei Sibiu (Statut total nelegal și ilegitim față de ceea ce ar trebui să concorde cu Statutul-cadru al unei Camere județene așa cum este prevăzut de lege), a reușit să se instaleze la conducerea Camerei din Sibiu și să o controleze într-un interes vădit contrar celui al mediului de afaceri din județ.

Deși Camerele județene sunt membre de drept ale Camerei Naționale, iar destinele acesteia se decid exclusiv prin Adunarea Generală a membrilor, cei 3 președinți de Cameră au ales să lipsească cu desăvârșire de la ședințele anuale, în mod constant din anul 2012 și până în prezent.

Deși absenți la luarea deciziilor, aceștia au contestat tot ce s-a hotărât, aprobat sau chiar discutat în legătură cu activitatea Camerei Naționale – la instanța de judecată, în Parlament, și nu, în ultimul rând, în mass-media.

În toți acești, mai mult de opt ani, din 2014 și până în prezent, în cele mai importante momente din viața publică a Camerei Naționale și a sistemului cameral, au ales, cu bună știință, să le denigreze numele și imaginea, să le defăimeze, să încerce să dezbine unitatea sistemului și să-i știrbească reputația și onoarea, total împotriva strădaniilor majorității celorlalți 39 Președinți de Camere județene.

Au refuzat orice invitație și încercare de dialog, au persiflat și atacat continuu și fără a privi în ansamblu sistemul și, implicit, Camera Națională, desconsiderând orice demers al majorității pentru refacerea imaginii sistemului cameral și pentru modernizarea acestuia.

Un lucru este cert – dacă în acțiunea civilă introdusă la instanță, unde cei trei președinți afirmă și semnează, că în anul 2014, demisă prin moțiune de cenzură de către Adunarea Generală a fost persoana juridică Camera județeană Iași, și nu Vlasov, iar tot Camerele județene în speță acționează impersonal, necondiționate în vreun fel de președinții care le conduc, înseamnă că tot ele, Camerele din Bacău, Sibiu și Vâlcea au ales să fie absente, începând cu anul 2012 și până în prezent, la ședințele Adunării Generale a membrilor CCIR.

Față de plângerea penală formulată apreciem faptul că un asemenea demers va fi în măsură să dovedească natura defăimătoare și calomnioasă a conduitei celor trei președinți de Cameră.