Publicat pe 02/06/2025

Excelenței Sale,

Domnului Nicușor DAN

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

 

Stimate Domnule Președinte,

 

 

În numele Camerei de Comerț și Industrie a României și a Camerelor județene îmi face o deosebită onoare să vă felicit pentru alegerea dumneavoastră în funcția de Președinte al României și, în egală măsură, să vă urez succes în mandatul asumat potrivit prerogativelor constituționale.

 

Așa cum am afirmat, în mod public, ne exprimăm deplina disponibilitate de cooperare – în sensul de a munci pentru România alături de dumneavoastră și de a fi parte a unei alianțe care are drept scop binele comun, unde ONG-urile, prin platforma lor de dialog, reprezentare și acțiune, trebuie să devină un liant puternic între comunitate și decidentul politic. Susținem, prin politicile promovate: reducerea deficitului bugetar prin măsuri aplicate, viabile și coerente pentru reducerea cheltuielilor bugetare prin reorganizarea administrativă a României,  necesitatea predictibilității fiscale pentru productivitatea afacerilor, consolidarea capitalului autohton, recâștigarea încrederii pentru atragerea investițiilor străine, creșterea absorbției fondurilor europene și, nu în ultimul rând, reducerea deficitului balanței comerciale prin recalibrarea diplomației economice. Acestea sunt doar câteva dintre domeniile pentru care sunt necesare soluții și măsuri urgente de redresare, recunoscute și asumate unanim de toată comunitatea socială și economică.

 

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR sau Camera Națională), organizație non-guvernamentală, de utilitate publică, este unul dintre cele mai importante foruri de reprezentare a oamenilor de afaceri români din ultimii 150 de ani. Exponentă a economiei libere de piață, Camera Națională, parte a rețelei mondiale a Camerelor de Comerț care reunește peste 12.000 de organisme camerale din toată lumea, asigură reprezentarea și susținerea comunității de afaceri, contribuind la dezvoltarea mediului de afaceri și, implicit, a României, pe plan economic și social – aceste prerogative au devenit și au rămas de-a lungul timpului fundamentul statutar al camerelor de comerț din întreaga lume.

 

Instituția camerală este un organism de tradiție, cu valoare și recunoaștere confirmate, în mod natural, în primul rând de antreprenori, începând cu anul 1599, atunci când prima cameră de comerț din lume se înființa la Marsilia, în Franța. Astăzi, la nivel european, funcționează cel mai mare sistem al camerelor de comerț, sub titulatura Eurochambres, iar la nivel mondial, International Chamber of Commerce – ICC, fondată în anul 1919, cu mii de membri, companii, asociaţii și camere de comerț din peste 130 de ţări afiliate, este cea mai mare şi mai reprezentativă organizaţie de afaceri din lume.

 

Ca particularitate specifică impusă de legea românească, trebuie subliniat faptul că, pe de o parte, Camera Națională nu are membri din rândul companiilor, acestea putând deveni membri ai Camerelor județene, în mod exclusiv voluntar și, pe de altă parte, nici CCIR și nici Camerele județene nu sunt finanțate sau subvenționate de la bugetul de stat sau cele locale, toate atribuțiile și activitățile specifice exercitate și desfășurate de acestea realizându-se din resurse proprii, în condițiile legii.

 

Astfel, Camera Națională împreună cu Camerele județene, prin eforturi conjugate, pun la dispoziția mediului de afaceri, o platformă de reprezentare comprehensivă, în măsură să identifice, să propună și să susțină politici și măsuri adaptate la realitățile antreprenorilor, axate cu prioritate pe asigurarea unui mediu favorabil creșterii afacerilor, caracterizat prin predictibilitate şi transparență, acționând pentru consolidarea competitivității companiilor românești şi dinamizarea nivelului investițiilor autohtone şi străine, prin proiecte menite să stimuleze inițiativa antreprenorială și să dezvolte continuu mediul de afaceri din România.

Sistemul cameral din România reprezintă rețeaua asociativă a mediului de afaceri cu cea mai extinsă reprezentare la nivel național, prin Camerele de Comerț și Industrie prezente în fiecare județ al țării. În egală măsură, numeroșii membri asociați ai Camerei Naționale, proveniți din rândurile asociațiilor, fundațiilor și patronatelor, consolidează misiunea și demersul instituțional.

Demn de menționat, în contextul în care calitatea și reprezentativitatea unei organizații sunt direct proporționale cu, deopotrivă, calitatea și numărul membrilor care o compun, este faptul că la nivel național, Camerele județene reprezintă, cumulat, peste 12.000 de membri, majoritatea acestora reprezentând întreprinderi mijlocii și mari, cu o pondere de peste 60% din cifra de afaceri a companiilor din România.

În contextul proiectelor de dezvoltare susținute de rețeaua camerală din România (formată din Camera Națională și Camerele județene), vă rugăm să ne permiteți să vă prezentăm, în continuare, o sinteză relevantă a activității camerale la nivel național vizând perioada 1990-2025, conținând demersurile întreprinse în mod corespunzător pentru susținerea mediului de afaceri din România.

 

În toată această perioadă, CCIR și Camerele județene au pus la dispoziția decidentului și deopotrivă antreprenorilor o veritabilă platformă de dialog și cooperare, strategia de dezvoltare a sistemului cameral fiind orientată exclusiv către crearea unui climat favorabil afacerilor, caracterizat prin predictibilitate și transparență.

 

Cooperarea prin parteneriate deschise cu autoritățile, aprofundarea proiectelor cu partenerii externi, diplomația economică și promovarea capitalului autohton constituie priorități pentru oamenii de afaceri, susținute intens de CCIR și Camerele județene.

 

Din 1990 și până în prezent, CCIR și Camerele județene au cheltuit din resurse proprii pentru susținerea mediului de afaceri din România mai mult de 27 mil. EUR (peste 33 mil. USD), reprezentând aproximativ 800 mii EUR/an (970 mii USD/an).

 

În toată această perioadă, CCIR și Camerele județene au susținut mediul de afaceri din România prin activități specifice la nivel național pentru care au efectuat cheltuieli în medie anuală de peste 1,9 mil. lei din resurse proprii.

 

În plus, au organizat misiuni economice, delegații oficiale, forumuri, întâlniri ale comunităților de afaceri și alte evenimente specifice diplomației economice ale căror cheltuieli au reprezentat în medie anuală peste 1,3 mil. lei – de asemenea, din resurse proprii.

 

În tot acest timp, CCIR și Camerele județene au organizat cu propriile resurse peste 21.000 de evenimente cu specific bilateral în vederea unei mai bune promovări a capitalului autohton și a stimulării schimburilor comerciale.

 

În toată această perioadă, CCIR și Camerele județene au organizat evenimente la care au fost prezenți mai mult de 50 de președinți de stat, participând, conform solicitărilor primite, alături de reprezentanții administrației publice, la delegațiile oficiale ale acestora în străinătate și au fost parte, folosind propriile resurse, la evenimentele organizate de aceștia, atât în țară, cât și în străinătate.

 

Începând din 30 mai 2025, CCIR a fost acceptată ca membru oficial afiliat al Organizației Mondiale a Turismului (UN Tourism), devenind prima entitate neguvernamentală din România care dobândește acest statut.

Pentru apartenența la organismele internaționale din care face parte CCIR a plătit și plătește, în medie, pe an, peste 100.000 lei.

CCIR realizează, începând din anul 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări.

 

La nivel național, rezultatele consemnate de TNF reflectă nivelul de creștere economică din România și, totodată, oglindesc extinderea companiilor românești pe piața internațională.

 

Cu titlu de exemplu, la realizarea clasamentului TNF 2024 au fost analizate 866.601 de bilanţuri financiar-contabile ale companiilor active în România. Dintre acestea, 334.870 de bilanțuri au intrat în competiția pentru primele 10 poziții în clasamentul național, în conformitate cu metodologia de realizare a topurilor de firme implementată de CCIR și Camerele judeţene.

 

Clasamentul TNF se bazează pe analize matematice aprofundate vizând indicatorii economici corespunzători cifrei de afaceri netă, profitului din exploatare, ratei profitului din exploatare, eficienţei utilizării resurselor umane și, totodată, eficienţei utilizării capitalului angajat.

 

*          *

 

Potrivit Strategiei instituționale asumate, CCIR depune toate eforturile pentru realizarea obiectivului strategic general, constând în sprijinirea și apărarea intereselor generale ale tuturor antreprenorilor și companiilor din România, prin dinamizarea reprezentării acestora într-un cadru de dialog susținut cu decidentul politic, precum și a celor specifice, după cum urmează:

 

1. Aprofundarea cooperării cu instituțiile și organizațiile relevante, în scopul susținerii conjugate, cu toți actorii interesați, a priorităților mediului de afaceri din România;

 

2. Preluarea propunerilor de la antreprenori și comunitatea de afaceri şi transmiterea acestora către decidentul politic, în scopul identificării de soluții și politici publice la problemele întâmpinate, prin dialog social real și consultare permanentă constructivă;

 

3. Fructificarea platformelor de comunicare specifice rețelei camerale, potrivit temelor prioritare ale mediului de afaceri, cu accent pe diplomația economică și internaționalizare, ocuparea forței de muncă, strategiile de dezvoltare economică, propuneri de politici pentru stimularea dezvoltării comerțului și a serviciilor, a productivității companiilor, a soluțiilor pentru energie și mediu durabile, a digitalizării proceselor economice ș.a.;

 

4. Continuarea profesionalizării și recalibrării diplomației economice, în vederea facilitării accesului pe noi piețe pentru companiile românești, având ca țintă reducerea deficitului comercial prin extinderea oportunităților comerciale internaționale și sprijinirea inițiativelor economice locale;

 

5. Promovarea capitalului autohton și stimularea schimburilor comerciale, prin explorarea oportunităților oferite de platformele globale, facilitate de apartenența exclusivă a CCIR la organizații de afaceri internaționale puternice, care facilitează interconectarea și extinderea relațiilor economice;

 

6. Atragerea și promovarea investițiilor în România, prin implicarea activă a Camerelor județene în demersurile specifice. Prin relația directă cu agenții economici locali, Camerele județene pot realiza evaluări realiste ale potențialului economic regional și local, în sprijinul promovării economice internaționale a României;

 

7. Consolidarea implicării CCIR și a Camerelor Județene în dezvoltarea și modernizarea sistemului de formare profesională, în contextul necesității redefinirii strategiilor vizând pregătirea și, mai ales, reconversia profesională, pentru asigurarea unei forțe de muncă competitive și pregătite în conformitate cu nevoia reală din piață;

 

8. Facilitarea absorbției de fonduri europene, în marja cadrelor financiare multianuale și a PNRR;

 

9. Îmbunătățirea continuă a calității activităților și serviciilor oferite de CCIR și Camerele județene mediului de afaceri, în general, prin actualizarea continuă a suportului corespunzător dedicat acestuia;

 

10. Creșterea gradului de utilizare a arbitrajului comercial ca metodă alternativă modernă, eficientă și potrivită pentru soluționarea disputelor în rândul antreprenorilor români și străini.

 

Acestea, alături de multe altele, pe care ne dorim să le dezvoltăm în cadrul unei întâlniri directe cu dumneavoastră, sunt considerentele, conferite de misiunea și atribuțiile instituționale acordate prin lege camerelor de comerț din România, pentru care vă asigurăm, stimate domnule Președinte, de deplina disponibilitate de colaborare pentru materializarea tuturor soluțiilor, măsurilor și proiectelor benefice economiei și comunității din România, în general, și pentru care vă confirmăm că aveți în instituția camerală un partener de încredere pentru orice demers menit să contribuie la consolidarea economică a Statului român.

 

 

 

Cu stimă deosebită,

Președinte,

Mihai DARABAN