Anul 2024 marchează cu mândrie 160 de ani de activitate neîntreruptă a Camerelor de Comerț, ilustrând angajamentul nostru constant față de progresul economic și dezvoltarea mediului de afaceri de mai bine de un secol și jumătate.

Timp de 160 de ani, Camera de Comerț și Industrie a României, împreună cu întregul sistem cameral, au constituit un fundament solid al dezvoltării economice a țării, reprezentând pilonii esențiali ai progresului și inovării în diverse sectoare ale societății românești.

Domnitorul Al. I. Cuza

Istoria Camerei de Comerț și Industrie a României este strâns legată de procesul de modernizare a Principatelor Române din secolul XIX. Astfel, în 1864, la propunerea ministrul agriculturii de la acea vreme, C.A. Rosetti, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul Domnesc 1363, oficializând înființarea Camerelor de Comerț pe teritoriul Principatelor Române, cu un total de 15 camere la locații strategice precum: București, Bârlad, Turnu-Severin, Craiova, Turnu-Măgurele, Giurgiu, Brăila, Galați, Ismail, Iași, Piatra-Neamț, Bacău, Focșani, Botoșani și Ploiești.

Această inițiativă a marcat începutul unei perioade de modernizare a statului, sub umbrela căreia Camerele de Comerț au jucat un rol esențial. Negustorii, reprezentați de aceste camere, au inițiat demersuri pentru înregistrarea comercianților și au contribuit la implementarea unor reglementări esențiale pentru dezvoltarea economică, precum: reglementarea repausului duminical și introducerea primei legi a mărcilor de fabrică, cu avantaje pentru produsele autohtone. Astfel, Camerele de Comerț au devenit piloni ai dezvoltării economice, reprezentând interesele negustorești și oferind consultanță autorităților în diverse domenii economice și fiscale.

M.S. Regele Carol I

În următorii ani, sistemul cameral din România a suferit multiple modificări legislative, inclusiv prin semnarea Decretului Regal 1551/din anul1886, de către M.S. Regele Carol I. În această perioadă de modernizare, construcțiile reprezentau un aspect crucial, iar Palatul Camerei de Comerț, inaugurat în 1911 de Regele Carol I, s-a numărat printre acestea. Monarhul a înțeles necesitatea reformelor legislative și organizatorice pentru dezvoltarea țării, inclusiv scoaterea camerelor de sub autoritatea guvernamentală. Această reformă, care a redus numărul camerelor de la 15 la 10, a rămas în vigoare timp de aproape 40 de ani și a marcat un pas important în istoria economică a României. De asemenea, în această perioadă, camerele de comerț au contribuit semnificativ la dezvoltarea țării prin proiecte legislative precum: crearea „Căilor Ferate București-Constanța”, „Restituirea taxelor vamale plătite pentru materiile prime sau materiale importate și folosite la producerea de mărfuri industriale exportate” sau „Înființarea de școli inferioare de comerț”.

M.S. Regele Ferdinand

În 1925, Regele Ferdinand a semnat Decretul 1450 din anul 1925, marcând o etapă semnificativă în istoria Camerelor de Comerț. Cunoscut ca “Întregitorul de țară” pentru rolul său în Marea Unire din 1918, Ferdinand I a fost un lider dedicat modernizării României. Prin noua lege, s-a înființat Uniunea Camerelor de Comerț și Industrie, numărul camerelor crescând la 30, iar competențele lor au fost extinse. Aceste instituții, subordonate Ministerului Economiei Naționale din 1938, au jucat un rol crucial în dezvoltarea economică și modernizarea României, influențând educația comercială, relațiile internaționale și liberalizarea comerțului.

“Istoria Comerțului Românesc” de Nicolae Iorga

Camerele de Comerț au inițiat o importantă mișcare în direcția stabilirii unei “Istorii a Comerțului Românesc”, sub îndrumarea prestigiosului Nicolae Iorga. În 1925, la solicitarea Camerelor de Comerț și cu sprijinul “Sfatului Negustoresc din România”, Nicolae Iorga a publicat lucrarea “Istoria Comerțului Românesc” în două volume detaliate: „Epoca veche” și „Epoca nouă”, acoperind istoria comerțului românesc de la epoca romană, până în perioada contemporană autorului. Lucrarea traversează secole de istorie, analizând documente esențiale și oferind o perspectivă complexă asupra evoluției comerțului românesc.

„O nouă represintare a comerțului e de cea mai mare nevoie. Camerele de Comerț trebuie să fie Camere și să influențeze decisiv asupra negoțului, trezind pe cel bun, oprind pe cel rău, supravechind pe toți și primind toată răspunderea pentru activitatea lor de fiecare clipă.”

Camerele de Comerț finanțează construcția Palatului Academiei de studii Economice

Anul 1926 a marcat implicarea activă a Sistemului Cameral în proiecte de dezvoltare a învățământului economic în România. Camerele de Comerț au contribuit financiar la construcția Academie de Înalte Studii Comerciale și Industriale, astăzi Academia de Studii Economice, demonstrându-și implicarea în dezvoltarea educației economice. Președintele Camerei de Comerț de atunci, dr. Ștefan Cerkez, a subliniat importanța legăturilor strânse dintre cele două instituții și rolul crucial al Academiei în pregătirea viitorilor lideri ai economiei românești: : „Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale reprezintă, în ochii noștri, nu numai școala unde se învață carte și se decerne o diplomă. Studenții de astăzi sunt industriașii, comercianții, conducătorii pregătiți și conștienți ai vieții noastre economice de mâine. Acest locaș reprezintă, astfel, chezășia viitorului înfloritor al negoțului și a industriei românești.”.

M.S. Regele Carol al II-lea

Adunările Camerelor de Comerț au avut un rol crucial în direcționarea economiei și societății românești în timpul domniei lui Regele Carol II. Documentele de la aceste adunări reprezintă o sursă inestimabilă de informații despre deciziile ce au influențat parcursul istoriei

economice și sociale a României. Printre temele abordate în cadrul adunărilor s-au numărat: reforme fiscale, ajustarea tarifelor de transport, revizuirea legislației sociale și promovarea investițiilor și a creditului bancar. Adoptarea Legii contra cametei a reprezentat un moment cheie în lupta împotriva practicilor financiare abuzive. Aceste adunări au rămas un pilon esențial al dezvoltării socio-economice a țării, influențând decisiv progresul și direcția națiunii.

Perioada comunismului

După 85 de ani de dezvoltare și contribuții la modernizarea mediului de afaceri, Ministerului Comerțului și Alimentației, din perioada Republicii Populare România, stabilea, prin Decretul nr 74, din 25 februarie 1949, desființarea Camerelor de Comerț, cu excepția celei din București. Aceasta din urmă a fost reorganizată sub forma Camerei de Comerț Exterior a Republicii Populare România, adaptându-și rolul la cerințele regimului socialist. În 1973, denumirea a fost schimbată în Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, menținându-se sub diferite forme și într-o capacitate redusă în perioada comunistă. Totuși, această continuă existență a Camerei de Comerț, chiar și sub regimul comunist, a recunoscut importanța acestei entități publice, în viața economică a țării. Un exemplu elocvent este înființarea Oficiului de Expoziții din cadrul Camerei de Comerț a României în 1963, care ulterior a devenit Romexpo S.A. în 1991, având Camera de Comerț și Industrie a României ca acționar majoritar.

Perioada de tranziție economică

După decembrie 1989, Camerele de Comerț au reînviat odată cu adoptarea Decretului Lege nr. 139, din 11 mai 1990, care permitea reînființarea lor. Revoluția română din 1989 a marcat sfârșitul totalitarismului și începutul unei noi ere de libertate. Într-o economie de tranziție, Camerele de Comerț, cu experiența lor de 126 de ani, au reprezentat repere vitale pentru reconstrucția economică. Camera de Comerț și Industrie a României și-a asumat rolul de organizație neguvernamentală, promovând comerțul și industria românească, sprijinind interesele comercianților și contribuind la reconstrucția economiei de piață, în vederea integrării în Uniunea Europeană. De asemenea, a dezvoltat Registrul Comerțului, a contribuit la învățământul profesional și a consolidat sectorul expozițional prin Romexpo SA, cunoscută astăzi la nivel național și internațional.

Prezent

Legea 335/2007 a redefinit rețeaua națională de Camere de Comerț, reflectând modelul din 1925, cu o cameră în fiecare reședință de județ, sub coordonarea Camerei de Comerț și Industrie a României. Astăzi, sistemul cameral este cea mai extinsă rețea asociativă a mediului de afaceri, legitimată de parteneriate și membri proveniți din diverse sectoare. Camerele de Comerț au jucat un rol crucial în dezvoltarea instituțiilor economice esențiale, precum Registrul Comerțului sau bursa românească. În prezent, Camera de Comerț și Industrie a României oferă servicii pentru sprijinirea comunității de afaceri, promovând cooperarea internațională și facilitând accesul la informații de afaceri. De asemenea, prin parteneriate globale, contribuie la creșterea comerțului internațional și la recunoașterea performanței în mediul de afaceri autohton, prin inițiative precum Topul Național al Firmelor.