Publicat pe 03/11/2022

București, 3 noiembrie 2022: Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și SCA Piperea și Asociații, în parteneriat cu RomInsolv SPRL, au organizat joi, 3 noiembrie, conferința „Indiciile macro-economice ale insolvenței sistemice. Realități și soluții pentru redresare”.

Evenimentul a avut ca temă centrală identificarea soluțiilor în ceea ce privește consolidarea sau creșterea lichidităților companiilor pentru evitarea insolvenței, precum și modalități de redresare financiară a IMM-urilor și întreprinderilor mari aflate în dificultate.

„Insolvența este o temă importantă pe agenda publică sau ar trebui să fie o temă importantă. Din păcate, celebrul Minister al Antreprenoriatului şi Turismului care are în componență un ministru şi cinci secretari de stat nu e aici, deşi a fost invitat. Probabil consideră că nu trebuie să participe la acest eveniment. Revenind la subiectul conferinței, vorbim de 4767 insolvenţe la societăţi şi PFA-uri în primele nouă luni ale anului 2022. Avem județe campioane din acest punct de vedere şi, evident judeţe codaşe. Pe primul loc e Bucureşti cu 827 insolvenţe, urmat de Bihor – 299, Cluj cu 256, Cele mai puţine cazuri de insolvență sunt în Harghita şi Covasna, cu 24 şi 23. Pe sectoare economice sunt 1290 de insolvenţe în comerţul cu ridicata, 290 în construcţii şi 612 în industria prelucrătoare. România a încheiat anul 2021 cu importuri de 98,4 miliarde euro și un deficit al balanței comerciale de 23,8 miliarde euro. Deficitul balanței comerciale a României ar putea sări anul acesta de pragul de 30 de miliarde de euro. Țara noastră nu își mai poate permite să încline balanța comercială în favoarea sa cu materii prime. Avem nevoie de investiții în linii de producție care să dea la export produse cu valoare adăugată mare”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.

„Trăim într-o plină epocă a distrugerii. Oamenii simpli sărăcesc, IMM-urile abia mai au aer să supravieţuiască, să respire, întreprinderile mari sunt greu de susţinut în piaţă din cauza preţurilor la energie. Inflaţia anunţată de INS şi BNR depăşeşte deja 16%; înţeleg însă că inflaţia resimţită la alimente este de peste 27%, iar puterea de cumpărare scade ceea ce duce la supraîndatorare ceea ce face ca din punct de vedere macroeconomic să determine nu doar un recul al consumului, ci face ca oamenii să se abţină de la a mai consuma. Oamenii nu îşi mai fac planuri, nici măcar city-break-uri, nici să cumpere o casă sau maşină. Comercianţii vând mai puţin, producătorii produc mai puţin, au mai puţină nevoie de resurse umane şi locuri de muncă, ceea ce duce la o rată mare a şomajului şi ceea ce poate duce la stagflaţie, de unde nu vom mai putea vorbi nici de o creştere fluctuantă în W, aşa cum s-a creat impresia la finalul pandemiei. Reducerea consumului persoanelor fizice e o problemă macroeconomică extrem de gravă şi nu ştiu care este motivul pentru care autorităţile nu iau măsuri pentru creşterea puterii de cumpărare”, a declarat avocatul Gheorghe Piperea, Managing Partner, Piperea şi Asociaţii.