Publicat pe 30/09/2024

Domnule Prim-Ministru,

Domnule Consilier Prezidențial,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Distinși oaspeți,

Pentru mine este o mare onoare să vă văd astăzi alături de noi, în calitate de prieteni, de colaboratori, de prieteni ai Camerei de Comerț. Astăzi, într-adevăr, chiar astăzi împlinim 160 de ani de la decretul 1363 din 1864, un an deosebit în istoria României, pentru că în același an au fost înființate foarte multe instituții ale României moderne. Recent am participat la aniversarea celor 160 de ani de la înființarea Curții de Conturi, va urma Universitatea București, Senatul, CEC și, să mă iertați dacă am omis alte instituții care au fost create tot în același an. Aș mai sublinia un lucru, și anume că în anul 1864 s-au împlinit sau mai bine zis, astăzi s-au împlinit 425 de ani de la prima Cameră de Comerț din lume, la Marsilia, în 1599. Deci, iată-ne că suntem și am onoarea să fiu, alături de colegii mei, conducătorii unei instituții și a unui brand care se regăsește, probabil în toate cele 193 de țări care figurează la Organizația Națiunilor Unite.

Este singurul brand al mediului de afaceri care-și găsește corespondentul oriunde în lume, ceea ce ne dă un mare avantaj și voi vorbi puțin mai târziu de diplomația economică. Camera de Comerț și Industrie a României, în 160 de ani, a suferit cam șase acte normative, plecând de la decretul 1363 din 1864, urmând decretul 1551 din 1886 al regelui Carol I, care ne-a dat independență totală față de Guvern, urmând cu decretul legii 1450 al Regelui Ferdinand din 1925, care ne-a introdus un comisar guvernamental în conducerea fiecărei Camere de comerț. Trebuie să spun și de anul fatidic 1949, cu nefasta lege 74, care a desființat camerele de comerț județene.

Dar chiar și așa, regimul comunist a considerat să mențină Camera de Comerț pe agendă, ca funcționabilitate, tocmai pentru că exista și există peste tot în lume, iar decidenților politici ai României li se introducea în agendă o vizită la o cameră de comerț. În 1963 am preluat Oficiul Național de Expoziții, care ne-a făcut să avem Romexpo și în ziua de azi, fără întrerupere. În 1990, a venit decretul 139 și vă aduceți aminte că probabil că cel mai eficient parteneriat public-privat care a funcționat în România a fost crearea Registrului Comerțului.

La Camerele de Comerț nu am avut niciun ban de la buget, pur și simplu doar un act normativ, dar suntem instituția care astăzi poate să spună: aici sunt banii dumneavoastră!, pentru că fiecare cărămidă din sediul Camerei Naționale, din sediul unei camere județene aparține unui agent economic care după Revoluție a trecut pe la Registrul Comerțului. Cel puțin, putem să facem această dovadă că aici sunt banii dumneavoastră. După 2002, guvernul de atunci a înțeles să facă o mică naționalizare. Am ajuns la ultima lege a Camerei de comerț, legea 335 din 2007.

Doamnelor și domnilor, Camera de Comerț, după cum ați văzut, este o organizație care a funcționat, funcționează urmarea a deciziei legiuitorului. Dacă legiuitorul dorește să avem camere de comerț, avem. Dacă legiuitorul n-o dorește, o poate desființa. Camera de Comerț, în accepțiunea noastră și peste tot în lume, funcționează cu o complementaritate foarte accentuată vizavi de guvernele țărilor respective.
În diplomația economică, nu vreau să vă dau exemple. Exemplele germanice vorbesc de la sine, cu ceea ce înseamnă atașați comerciali în străinătate. Camerele de comerț se pot ocupa de acest aspect. Camerele de comerț au flexibilitatea dată de caracterul privat să facă ceea ce statul, prin regulile și restricțiile bugetare, nu le poate face. De aceea, vă rog să aveți încredere în continuare. Noi sperăm în continuare la o îmbunătățire a legislației Camerelor de Comerț. Vrem să fim mai folositori României decât suntem azi, deși aș face o subliniere: acel sediu de pe Splai îl avem din anul 2000. Au trecut, iată, 24 de ani. De 24 de ani ne-am uitat și noi, de curiozitate, în arhivă: am primit 52 de șefi de stat și de Guvern, nepunându-i pe cei șapte șefi de stat și de guvern care au participat la Romexpo în cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Vă rog să mă credeți că niciunul din cei pe care i-am menționat n-au venit la invitația Camerei de Comerț. Am fost sunați ba de Președinție, ba de Guvern, ba de Parlament. Vă rugăm frumos să vă organizați, să-l primim cum se cuvine. Nimeni n-a întrebat de costuri. Îl am alături de mine pe prietenul meu Rıfat Hisarcıklıoğlu, care este președintele Federației Mondiale a Camerelor de Comerț. Este și președintele Camerei de Comerț a Turciei. Poate ați auzit de circuitul de Formula 1 de la Istanbul, că aparține Camerei de Comerț Istanbul, deci este o cameră foarte puternică acolo. Chiar ne întrebăm câteodată oare ce mai face ministrul economiei sau ministrul transporturilor, pentru că multe prerogative sunt ale Camerei de Comerț a Turciei.

Vreau să-i mulțumesc în mod special domnului prim-ministru Marcel Ciolacu, cu care avem un dialog foarte strâns. Este un om care ne sună din când în când și ne mai întreabă despre ceea ce trebuie făcut în țara asta. Este alături de noi în multe activități care le facem. Vreau să mulțumesc de asemenea și Administrației Prezidențiale, care a fost alături de noi în niște momente mai grele ale președinției, nu ale noastre, cu târguri, expoziții, întâlniri de afaceri. Nu vreau să le număr acum.

Vreau să vă mulțumesc dumneavoastră, cei pe care, așa cum am spus, vă considerăm prieteni, colaboratori și parteneri ai Camerei de Comerț. Vreau să aveți încredere în această instituție, indiferent de persoana vremelnică care o conduce, și să încercăm cu toții să profităm de acest brand din trei cuvinte, care, repet, se regăsește peste tot, pe planetă.