În 2019 Georgia și România sărbătoresc 300 de ani de relații georgiano-române, cu toate că aceasta nu este o dată fixă, și noi putem începe numărătoarea din secolele XVII-XVIII. Relațiile de prietenie dintre aceste două țări sunt construite pe trei piloni: Sfântul Mucenic Antim Ivireanu, slujitor român și figură publică de origine georgiană, Mitripolitul Ungro – Vlahiei (1716), Sfântul Mucenic Constantin Brâncoveanu – domnitorul Țării Românești (1714) și Vakhtang al VI-lea Bagration- domnitorul Kartli și mai târziu – rege (1737).

După cum se întâmlpă adeseori în istorie, toate acestea figuri remarcabile au sfârșit tragic viața lor pământească, dar au lăsat o moștenire mare, cu care generațiile viitoare se pot mândri și își pot aduce aminte. Printre acestea, crearea unei baze solide a relațiilor georgiano-române, care au început odată cu înființarea primei tipografii georgiene. Aici categoric trebuie amintit ipodiaconul Mihail Ștefan, tipograf român și cel mai bun ucenic al lui Antim Ivireanu, care a fost trimis în Georgia personal de către Constantin Brâncoveanu și Antim pentru a conduce tipografia georgiană și procesul de tipărire a cărților.

Următoarea cronologie are legătură cu faptele sus menționate:

• Anul 1650 – nașterea lui Antim Ivireanu în Georgia, numele de mirean Andrei
• Anul 1654 – nașterea lui Constantin Brâncoveanu
• 1670 – Andrei este furat din patrie, răscumpărat de Patriarhul Ierusalimului Dositei al II-lea (Dositeheos al II-lea). Mai târziu a primit cinul monahal cu numele de Antim
• Anul 1675 – nașterea lui Vakhtang al VI-lea
• 1688 – Constantin Brâncoveanu devine domnitorul Țării Românești
• 1688-1689- Dimetie, fratele lui Vakhtang al VI-lea (viitorul catolicos al Kartli), împreună cu patriarhul Dositei al II-lea se află la Ierusalim, unde primește cinul monahal.
• 1689-1690 – la rugămintea domnitorului Valahiei Constantin Brâncoveanu, Antim s-a stabilit în România, unde învată limba română și tipografia.
• Anul 1691 – Antim a fost numit conducătorul tipografiei domnești din București
• 1694-1701 – Antim este egumenul mănăstirii Snagov, unde înființează tipografia
• 1701 – Antim se reîntoarce în București și conduce din nou tipografia domnească
• 1703 – Vakhtang al VI-lea a fost numit conducătorul Kartli (Gianiși)
• 1704 – fratele lui Vakhtang al VI-lea, Domenti a fost în Valahia și Moldova (se presupune cu patriarhul Ierusalimului Dositei al II-lea), unde, probabil, l-a întâlnit pe Antim Ivireanu și astfel s-a născut idea înființării tipografiei la Tbilisi
• 1705 –Antim este numit episcopul Râmnicului și înființează și în acest loc o tipografie
• 1705 – Domenti, fratele lui Vakhtang al VI-lea, este numit catolicosul Kartli
• 1705-1706 – Vakhtang al VI-lea corespondează cu Constantin Brâncoveanu în privința înființării unei tipografii georgiene la Tbilisi și roagă să-i fie trimis o persoană cunoscătoare
• 1707 – Tipograful Mihail Ștefan, cel mai bun ucenic al lui Antim, sub conducerea lui Constantin Brâncoveanu, pleacă din Valahia la Tbilisi pentru a înființa o tipografie și a luat cu sine toate echipamentele necesare și hârtie de tipar.
• 1708 – Antim Ivireanu este numit Mitropolitul Ungro-Vlahiei și deschide o tipografie la Târgoviște
• 1709 – La Tbilisi a fost tipărită Evanghelia în limba georgiană, la tipografia din Tbilisi sub conducerea lui Mihail Ștefan
• 1709-1710 – Două exemplare a primei Evanghelii în georgiană au fost trimise lui Antim, care a copertat cărțile și au fost dedicate lui Constantin Bvrâncoveanu în numele nobilului popor georgian
• 1712 – Vakhtang al VI-lea a fost chemat de către șahul iranian în Isfahan și practic a fost întemnițat pentru 4 ani
• 1712 – Mihail Ștefan a părăsit Georgia
• 1714 – Constantin Brâncoveanu a fost martirizat împreună cu cei patru fii ai săi la Istanbul
• 1716 – Antim Ivireanu a murit martirizat la Adrianopol ( astăzi orașul Edirne din Turcia)
• 1716 – Vakhtang al VI-lea s-a întors în Kartli și a fost numit rege
• 1724 – Iranienii l-au obligat pe Vaktang al VI-lea să părăsească Georgia și l-au trimis în Rusia
• 1737 – Vakhtang al VI-lea a murit în exil la Astrahan, Rusia
• 1709-1722 – În această perioadă a funcționat tipografia din Tbilisi. În acest timp au fost tipărite 20 de cărți de cult și laice.