Publicat pe 10/11/2025

Domnule Consilier Prezidențial,

Domnule Vicepreședinte al Senatului,

Domnule Viceprim-ministru și Ministru al Apărării,

Domnule Ministru al Energiei, Doamnelor și Domnilor,

Suntem onorați să vă avem astăzi alături de noi, într-un moment special, Topul Național al Firmelor. Camera de Comerț și Industrie a României este singura entitate abilitată, printr-o lege organică, să organizeze acest tip de top. Acum este o gală, este un moment festiv, dar acest top este o lucrare, aș putea să spun chiar științifică. Este o lucrare care s-a bazat pe formule matematice, o lucrare de circa trei luni de zile. O lucrare care ține cont de cifra de afaceri netă, de profitul din exploatare, de rata profitului din exploatare, de eficiența utilizării capitalului uman și de eficiența utilizării capitalului angajat.

O lucrare care a plecat de la baza de date pe care am preluat-o de la Ministerul Finanțelor la 1 august. Poate ar fi trebuit să mai așteptăm puțin. Mai sunt firme care au depus după bilanțul contabil. Știți bine că termenul limită este 31 mai, dar foarte multe firme au avut fel și fel de audituri, fel și fel de proceduri și mulți au întârziat cu această depunere. Aș putea să spun: independent, este voința lor. Cert este că am preluat o bază de date de 917.881 de firme, iar pentru acest top au fost procesate 356.106 companii care au intrat în procedura de stabilire a primelor 10 locuri din cele șapte domenii de activitate, pe cele 307 subdomenii. Astfel, vorbim de 13.078 de firme clasate pe primele 10 locuri.

Ce am învățat din acest top? Am învățat că economia românească este foarte polarizată. Aceste 13.078 de firme de care v-am menționat reprezintă 1,4% din cei 917.881 și realizează, paradoxal, 54% din cifra de afaceri totală, adică 287 de miliarde de euro din cifra de afaceri totală de 527,89 miliarde de euro. Deci, iată polarizarea. Nu mai vorbesc că aceste 13.078 de firme angajează 1.393.900 de angajați, care reprezintă, practic, o treime din totalul de angajați ai celor 917.881 de firme. Dar ce am învățat odată cu tot bilanțul? Am învățat că economia României n-a mers rău și de aceea poate ne-ați văzut în spațiul public, în ultima perioadă. Noi nu ne-am înscris în corul bocitorilor că economia României merge rău, pentru că ne contrazic cifrele. Iar cifrele ne arată că sunt 51.000 de societăți care au depus în plus bilanțul vis-à-vis de anul trecut, când erau 866.601.

Cifra de afaceri a crescut de la 490 de miliarde de euro la 527,89 – ce dumnezeu să cerem mai mult? O creștere de 37 de miliarde. Vorbim de euro, nu vorbim de lei. Într-adevăr, este o creștere mai domoală a profitului, la 53,28 față de 52,7, dar mă gândesc că probabil foarte mulți oameni de afaceri amenințați cu acel impozit pe dividende au făcut ce era necesar de făcut să mai scadă profitul. Noi am semnalat de la început decidenților că nu suntem un sac de box și pe mine, rugby-ul m-a învățat să și primesc, să și ripostez. Când s-a băgat celebra taxă de 1% pe cifra de afaceri peste 50 de milioane de euro – îmi aduc aminte că erau 1.042 de firme care aveau 246 de miliarde de euro cifră de afaceri.

Repet: firme persoane juridice române, peste 50 de milioane de euro cifră de afaceri. În trei luni de zile, cei 1.042 s-au transformat în 1.017 și cifra de afaceri de la 246 la 233. Adică mediul de business este un organism viu care reacționează, se repliază, se readaptează.

Cred că noi trebuie să fim acel partener care să le spunem decidenților lucrurile reale, să punem pe masă lucrurile reale și evoluția acestor lucruri. Am învățat foarte multe din acest top și an de an învățăm și noi la Camera de Comerț, facem aceste analize bazate pe capital străin, capital românesc, capital de stat. Vă dați seama că din 917.881 de societăți care au depus bilanțul, doar 1.407 mai sunt societăți cu 100% capital de stat. Deci practic trebuie să uităm acest sector, iar statul acela pe care ni-l dorim noi trebuie să fie minimal în economie.

Statul trebuie să fie minimal în economie, să traseze niște politici. Trebuie să spunem însă că nu avem niciun exemplu de succes, în afară de niște monopoluri din energie – care ar fi culmea să aibă pierderi. În rest, cu toată părerea de rău, nu avem exemple de bune practici. Sunt foarte multe lucruri de spus. Ne-am focalizat pe diplomație economică pentru că ne îngrijorează acest deficit al balanței comerciale de 33,4 miliarde de euro. Ne interesează foarte mult să aducem acele producții de bunuri de larg consum, pentru că cifra de la import – și am spus-o și cu riscul de a mă repeta – cifra de la import de 102,6 miliarde de euro, înregistrată anul trecut la 31 decembrie, reprezintă cel mai bun barometru sau cel mai bun sondaj de opinie în ceea ce privește ce vrea consumatorul din România.

Și că tot aud în spațiul public de reindustrializare, cred că trebuie să ne focalizăm pe ce vrea consumatorul din România. Credeți-mă că mi-aș dori să fie industria apărării și mă bucur că domnul ministru este alături de noi, pentru că sunt sigur și îl cunosc că va da un impuls către producția asta în România, producția de echipamente militare. Mi-aș dori să vorbim de semiconductori, dar ne spune Eurostat că suntem pe ultimul loc la inovare, cercetare – de aceea noi suntem dușmani ai ponderabilității. Vreau să fim cu picioarele pe pământ și să luăm ca atare ceea ce avem la îndemână și ceea ce putem real realiza.

Suntem în acest moment la gală, un moment care nu este o conferință sau un seminar. Vreau să vă felicit pe toți pentru perseverență, pentru ambiția de a continua. Mi-aș dori, de exemplu, în țara supra-impozitării – care asta este România azi – mi-aș dori ca firmele care înregistrează minim 10% profit net din cifra de afaceri consecutiv 3 ani să aibă niște procente mai scăzute la dividende. Mi-aș dori ca firmele care au 5 ani consecutiv profit minim 10% din cifra de afaceri – practic avem nevoie de stimulente.

Ne-am săturat de pedepse și penalități. Avem nevoie și de stimulente pentru performanță. Niște ținte – nu cred că sunt greu de acceptat de bugetul de stat. Ba din contră!

În încheiere, vreau să vă spun că am militat totdeauna pentru reorganizarea administrativă a țării. Dar de ce? Pentru că noi vorbim din 2019. Acum, bineînțeles, sunt foarte mulți în siajul nostru. Nu înscriem acest lucru la OSIM, nu vrem să ne luăm dreptul de primii care am spus acest lucru. Vrem doar să se realizeze. Țara are nevoie de un buget confortabil pentru facilități, țara are nevoie de acest lucru și noi ne-am autosesizat în 2019, când am văzut niște măsuri luate de guvernele Dragnea – că nu le pot numi altfel – de creșteri de pensii, salarii nesustenabile, tăieri de taxe acolo unde nu trebuiau tăiate: vezi taxe consulare, taxe de registru al comerțului pe care nu le ceruse nimeni să fie tăiate. Și atunci ne-am dat seama că ne ducem către o zonă întunecoasă. Noi, Camera de Comerț, nu vorbim simplu de reorganizare administrativă, ci pur și simplu de scăderea cheltuielilor statului. Nimic altceva. Sper să existe voința politică să iasă aceste deziderate. Îmi permiteți, ca încheiere, să vă urez din nou succes, ceva prudență. Vă doresc să fiți prudenți și să faceți acele investiții care a doua zi aduc valoare adăugată.

Vreau să vă spun că acest brand, Camera de Comerț, este cel mai reprezentativ la nivel mondial. Noi suntem, ca organizație, membri ai ICC – World Chambers Federation. În comitetul director – vorbim de o organizație cam cu vreo 14.000 de camere de comerț – suntem în comitetul director al Eurochambres, deținem președinția Camerelor de Comerț Balcanice. Deci iată că suntem în plan extern foarte bine primiți și acceptați.

Sper ca acest lucru să ni se întâmple și în țară. Vă mulțumesc, vă urez încă o dată succes și fiți alături de Camera de Comerț: optimist realist sau realist optimist.

Vă mulțumesc!